Fost lider al studentilor - consilier al premierului

"Du-te, invartindu-te, Ispas, si lasa-ne sa facem greva", "Luati legatura cu un alt lider ASUB si ignorati-l pe Ispa,s ca e vandut PSD", sunt doar cateva dintre mesajele ce apar pe pagina de Internet a studentilor din Universitatea Bucuresti. Ele ii sunt destinate personal fostului lider al Asociatiei Studentilor din Universitatea Bucuresti (ASUB), Gabriel Ispas, care, incepand de joi, a fost numit consilier personal pe probleme de tineret, educatie si programe al premierului Adrian Nastase. "Sunt in continuare director al Agentiei Sociale a Studentilor din subordinea MEC, chiar daca mi-am inceput deja activitatea la Guvern. Daca functiile din MEC si de la Guvern sunt incompatibile, atunci o voi alege categoric pe cea de consilier", ne-a spus Ispas, incantat de onoarea care i s-a facut. "Sunt un tanar care munceste mult, dar decizia premierului ma face acum sa ma gandesc ca pot mai mult", ne-a spus Ispas. La cei 25 de ani ai sai, el este absolvent de drept si teologie al Universitatii din Bucuresti si masterand la SNSPA. A fost vicepresedinte si presedinte al ASUB si a condus ultima mare greva studenteasca din 1999 din Bucuresti. "Nu stiu cine m-a propus, poate chiar dna ministru", ne-a mai spus Ispas. El a candidat, fara succes, pentru presedintia organizatiei de tineret a PSD din Capitala. Intrucat a castigat omul lui Vanghelie, s-a gasit un loc caldut si pentru dl. Ispas. Ramane de vazut daca prin Ispas PSD-ul lui Nastase va culege voturile tinerilor din Romania.

47 la suta dintre tineri nu stiu sa foloseasca computerul

Aproape jumatate dintre tinerii romani (47 la suta) nu stiu sa utilizeze computerul, arata un sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania, la cererea Ministerului Tineretului si Sportului. Tinerii cu varste intre 25 si 29, care stiu sa foloseasca computerul, sunt mai putini in comparatie cu adolescentii. Astfel, computerul este utilizat de 63 la suta dintre adolescentii de 14-18 ani si de doar 32 la suta dintre tinerii de 25-29 ani. Calculatorul este folosit de obicei in net-cafe sau in cluburi (31 la suta dintre tineri), la scoala (24 la suta) si acasa (21 la suta). Cunostintele in domeniul informaticii constau, in special, in navigare pe Internet (82%), tehnoredactare (74%), calcul tabelar (52%), grafica (39%), programare (32%) sau administrare retele (32%). Internetul este folosit mai ales in scopul unor informatii legate de petrecerea timpului liber, divertisment sau activitati sportive. De asemenea, 66 la suta dintre tinerii chestionati nu au un telefon m

Explozie la un punct termic din Cluj-Napoca

Un muncitor a fost ranit, duminica, iar peste o mie de locuitori ai cartierului clujean Gheorgheni au ramas fara apa calda menajera si agent termic, in urma unei explozii produse intr-un punct termic. Suflul deflagratiei l-a proiectat pe fochistul de serviciu prin usa centralei, iar geamurile acesteia s-au spart. Claudiu Smurducan (28 de ani) a fost internat de urgenta la spital, dupa ce a suferit arsuri la maini si la picioare. Locuitorii din cartier au declarat ca au auzit doua bubuituri, la un interval de cateva minute. Echipele Politiei, ale pompierilor, ale regiilor de gaz, termoficare si ale SC Electrica au mers de urgenta la fata locului. Echipele de la termoficare au patruns in centrala prin apa care atinsese aproximativ o jumatate de metru, pentru a limita pericolele si a stabili cauzele exploziei. In urma primelor verificari, reprezentantii Regiei de Termoficare au avansat ipoteza unei explozii produse la o pompa din centrala. Inspectoratul pentru Protectia Muncii a declansat, la randul sau, o ancheta, pentru a verifica daca a fost vorba de un accident de munca sau nu. La aceasta ora, specialistii lucreaza pentru reluarea alimentarii populatiei cu apa menajera si agent ter

Salariatii din industria de aparare ies in strada

Cateva mii de sindicalisti din industria de aparare ies astazi in strada. Mitingurile sunt programate pe termen lung, pana la rezolvarea revendicarilor. Cea mai arzatoare cerere: 36 de salarii medii pe economie, in cuantum brut, neimpozabil, pentru fiecare salariat ce ar urma sa fie disponibilizat in urma programului de restructurare intocmit de Ministerul Industriilor. Cum ministerul intentioneaza sa reduca numarul salariatilor de la 36.000 la 12.000, efortul financiar pentru satisfacerea primei cerinte ar fi de circa 6 mii de miliarde de lei. Pe lista revendicarilor mai figureaza asigurarea banilor necesari atat pentru reconversia unitatilor ce vor fi scoase din planul national de aparare, cat si pentru productia unitatilor care vor ramane sa produca tehnica si echipamente militare. La cat se ridica sumele necesare nu stiu nici sindicalistii, nici functionarii din minister. George Sora, liderul Federatiei Solidaritatea '90, structura care a organizat protestele de strada, recunoaste ca revendicarile sunt greu de satisfacut, dar, sustine el, reprezinta exact promisiunile Guvernului. "Ministerul Industriilor s-a angajat ca va gasi solutii, atat pentru unitatile care urmeaza sa fie scoase din planul national de aparare, cat si pentru cele care raman. Timp de 6 luni au inventariat, bucata cu bucata, fiecare unitate. Cand sa-si puna capul la contributie cu solutiile, au casunat pe noi, salariatii, cu disponibilizarile. Concedierea este singura solutie pe care o stiu guvernantii de ani de zile". In ceea ce priveste cuantumul compensarilor, George Sora il considera firesc, deoarece atat au primit functionarii Ministerului de Interne si cei ai Ministerului Apararii Nationale, disponibilizati in urma restructurarilor din 2001-2002. "Am fi putut ajunge la o intelegere cu Ministerul Industriilor - luni de zile toate sindicatele din industria de aparare am negociat cu functionarii ministerului un proiect de ordonanta care ar fi permis o disponibilizare graduala, fara probleme. Dupa ce am finalizat negocierile, am constatat ca ordonanta apare insa cu totul diferit. Am cerut blocarea ei - ministerul a blocat-o - si apoi modificarea in spiritul celor negociate. Au modificat-o tot cum au vrut ei", sustine Sora. Astazi vor iesi in strada muncitorii de la Orastie, Cugir, Moreni, Mija, Sadu, Plopeni si Filiasi, iar liderii sindicali prognozeaza ca, in zilele urmatoare, protestele se vor extinde.

Camerele de Comert ameninta cu blocarea Registrelor

Camerele de Comert se reunesc astazi, la Sibiu, pentru a lua o pozitie fata de ultima ordonanta a Guvernului privind trecerea Oficiilor de Registrul Comertului la Ministerul Justitiei, ordonanta pe care o considera un "act de nationalizare". "Vom adopta toate caile legale pentru a ne apara proprietatea si probabil se va ajunge chiar la blocarea activitatii Registrelor", ne-a declarat, ieri, Cristian Parvan, presedintele Camerei de Comert si Industrie Calarasi. Dupa decizia de luna trecuta a Guvernului, parea ca la nivelul Camerelor se acceptase ideea ca nu vor mai avea in subordine Registrele de Comert. Chiar daca nu aveau sa mai beneficieze de taxele de Registru, mizau pe "protocoalele" care urmau sa fie incheiate cu Guvernul, respectiv pe chiriile pentru sedii, calculatoare etc. Spiritele s-au inflamat cand, saptamana trecuta, Guvernul a emis o noua ordonanta privind acest subiect. Cunoscuta doar in forma unui comunicat de presa, aceasta ordonanta trimite, intr-o formulare greoaie, la "bunurile aflate in patrimoniul Registrelor si dobandite in limita aportului acestor institutii". "Sunt gaselnite avocatesti pentru a masca atacul la proprietatea Camerelor", spune Cristian Parvan. Reprezentantii Camerelor vad un semnal ca Guvernul va spune ca toate bunurile folosite de Registru din taxele percepute de acesta vor trece gratuit la stat, pentru ca, de fapt, aceste taxe sunt monopolul statului. "Pe acest principiu, maine se pot nationaliza si bunurile notarilor", adauga Parvan. Pe de alta parte, "situatia este foarte complicata, pentru ca Registrele nu erau entitati separate, ci erau incluse in structura Camerelor, cu venituri si cheltuieli", spune Aurel Vainer, vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. In 1990, Registrul Comertului a fost constituit pe langa Camerele de Comert, care stabileau taxele pentru aceasta activitate. De-abia in ultimii doi ani, la aceste taxe a fost perceputa TVA, aceasta devenind practic singurul venit incasat de stat din Registru, institutia unde toate societatile comerciale sunt obligate sa se inscrie si trebuie sa raporteze majorarile de capital ori alte operatiuni. Secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Costache Ivanov, a declarat, duminica, pentru Mediafax, ca ar fi nedrept ca patrimoniul Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) sa ramana in proprietatea Camerelor de Comert. "Ar fi ceea ce in drept se numeste imbogatire fara justa cauza pentru Camerele de Comert", a afirmat secretarul de stat Costache Ivanov. El a precizat ca "nu este vorba de nici o nationalizare, ci priveste preluarea cotei parti din patrimoniul comun, cota ce va fi calculata pe baza datelor pe care le detine Ministerul Finantelor, cota proportionala cu contributia ONRC la constituirea de patrimoniu".

Peste 3 miliarde de lei premii pentru gimnastica

Ieri, Ministerul Tineretului si Sportului a cerut Federatiei Romane de Gimnastica sa alcatuiasca lista cu premiile care revin gimnastilor si gimnastelor medaliate la CM de la Debrecen, precum si antrenorilor acestora. Potrivit presedintelui federatiei, Nicolae Vieru, ministerul va dubla premiile campionilor mondiali Marius Urzica si Marian Dragulescu, fiecare urmand sa primeasca suma de 252 de milioane de lei, in vreme ce Oana Ban si Oana Petrovschi vor primi pentru medaliile de argint cate 84 de milioane de lei. Suma totala pe care ministerul o va scoate din buget pentru premierea succeselor de la Debrecen depaseste, potrivit spuselor lui Vieru, trei miliarde de lei.

Confidentialitatea surselor - garantata de legea ROMPRES

Deputatii au aprobat, marti, legea ROMPRES, respingand propunerea sefului statului, care dorea eliminarea unui articol ce garanta confidentialitatea surselor jurnalistilor. Iliescu solicitase eliminarea acestui articol, potrivit caruia caracterul confidential al surselor de informare a personalului de specialitate este garantat prin lege, iar dezvaluirea surselor, motivata prin existenta unui interes public, poate fi facuta numai in baza unei decizii judecatoresti definitive. Presedintele si-a motivat solicitarea aratand ca o astfel de prevedere ar trebui sa se gaseasca intr-o reglementare unitara.

Romania - inaintea Albaniei la coruptie

Codasa la alte "capitole de negociere", Romania se situeaza inaintea Albaniei, pe locul patru in randul statelor din Europa Centrala si de Sud-Est, dupa numarul companiilor care platesc mita functionarilor publici. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu elaborat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Mondiala, pe baza raspunsurilor a peste 10.000 de oameni de afaceri din regiune. Raportul analistilor internationali releva faptul ca peste o treime (36,7 la suta) din firmele care actioneaza in Romania recunosc ca platesc mita functionarilor publici. Interesant este ca, desi procentajul celor care au admis ca platesc mita a scazut in ultimii trei ani de la 50,9 la suta la 36,7 la suta, cota din vanzari alocata in acest scop a crescut de la 1,7 la 2,6 la suta - o tendinta complet diferita de cea din zona. La nivelul intregii regiuni, BERD a remarcat (din 1999 incoace) o diminuare semnificativa a coruptiei masurate prin "taxa mitei" - procentul din vanzari utilizat de firme pentru mituirea functionarilor publici. Sa fie vorba in cazul Romaniei de o concentrare a coruptiei, dat fiind ca a crescut "pretul", dar s-a diminuat numarul platitorilor? In clasamentul BERD, inaintea Romaniei se afla, la distanta de zece procente, Kirghizstan, iar ceva mai aproape Rusia (38,7 la suta) si Georgia (37,8 la suta). Dupa noi, Albania si Slovacia, cu putin peste 36 la suta, iar pe ultimul loc Slovenia, unde doar 7,1 la suta dintre companii au confirmat ca mituiesc functionari publici. BERD mai prezinta si un top al statelor unde companiile consuma cel mai mult timp cu plata taxelor sau aplicarea diferitelor prevederi ale legilor. Cel mai mult "timp pentru taxe" este alocat de firmele din Letonia si Polonia, iar din zona Europei de Est - de cele din Albania, Bosnia si Hertegovina, Iugoslavia, Macedonia si Romania. Surprinzator, in ciuda faptului ca autoritatile de la Bucuresti se lauda cu masurile de reducere a birocratiei, raportul BERD arata ca in Romania a avut loc "o crestere a timpului pentru taxe". Acelasi studiu explica si costurile unei astfel de situatii: cu cat durata - supranumita "timp pentru taxe" - este mai mare, cu atat performantele companiilor risca sa fie mai mici. Potrivit documentului BERD, la nivelul intregii regiuni, firmele petrec in 2002 cu 8 la suta mai mult timp fata de 1999 pentru a-si reglementa afacerile cu administratia publica. Cat priveste perceptia investitorilor straini, studiul organismelor financiare internationale arata nu doar ca Romania este departe de tari precum Cehia, Ungaria, Slovacia, dar ca a ramas chiar si in urma Albaniei si Bulgariei. Potrivit raportului BERD, in timp ce imaginea acestor state s-a imbunatatit simtitor, in cazul Romaniei "sentimentul a ramas in mare parte neschimbat". Raportul BERD da peste nas guvernului Adrian Nastase Reforma in Romania - inca in stadiu incipient Ultimul raport despre tranzitie al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) apreciaza ca reforma in Romania se afla intr-un stadiu incipient, spre deosebire de Bulgaria, unde este sensibil avansata. In sprijinul acestei afirmatii, studiul BERD arata ca, in timp ce privatizarea la nivelul societatilor mici si mijlocii este aproape finalizata, vanzarea marilor societati de stat avanseaza lent, in conditiile in care acesta este un criteriu pentru imbunatatirea performantelor economiei romanesti si pentru atragerea de noi investitii. In acest sens, raportul BERD estimeaza pentru 2002 investitii straine de 1,2 miliarde de dolari si o crestere economica de 3,5 la suta, cu un procent sub cifrele anuntate de guvern. Analiza BERD mai arata ca, raportat la anul 1989, PIB-ul a fost in 2001 mai mic cu 16 la suta.

Severin Tcaciuc a disparut

mul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a disparut, luni dupa-amiaza, reusind sa scape de politisti cu sprijinul unor angajati sau membri ai familiei, dupa ce a fost instiintat ca pe numele sau a fost emis un mandat de aducere la Parchetul Curtii de Apel Suceava. Forte de interventie rapida din cadrul IJP Suceava s-au deplasat la hotelul "Bucovina" din Suceava pentru a pune in aplicare doua mandate de aducere pe numele lui Severin Tcaciuc si al sotiei sale, Aneta, insa au fost impiedicate de aproximativ 40 de persoane, printre care membri ai familiei Severin si angajati ai hotelului. Dupa ce au reusit sa elibereze holul hotelului, politistii s-au dus in camera unde trebuia sa fie omul de afaceri sucevean, insa acesta disparuse, nemaifiind gasit. Potrivit mandatului de aducere, Severin Tcaciuc trebuia sa se prezinte la Parchet pentru a i se aduce la cunostinta, conform procedurii penale, concluziile anchetei intr-unul din dosarele in care este cercetat.

Armata rusa revine la emblema sovietica - steaua rosie in cinci colturi

Armata rusa a solicitat si a si obtinut, marti, restabilirea emblemei fortelor armate sovietice - steaua rosie in cinci colturi, disparuta de pe drapelul sau de la dezmembrarea fostei URSS, transmite Interfax. Solicitarea a fost prezentata de ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, presedintelui Vladimir Putin, care a sustinut imediat o astfel de initiativa, in cursul unei reuniuni desfasurate la Kremlin cu conducerea armatei. Pentru ca armata rusa sa revina la steaua rosie in cinci colturi, mai este nevoie de un vot in Parlamentul federal rus si de modificarea Legii privind emblemele fortelor armate, precizeaza Interfax. Presedintele Uniunii comitetelor mamelor soldatilor, Valentina Melnikova, a criticat decizia ministrului rus, afirmand ca Serghei Ivanov "a fost numit pentru a reorganiza armata, si nu pentru a restaura simbolul mortii al unui stat mort". In schimb, Serghei Ivanov a afirmat ca "steaua rosie este sacra pentru soldatii rusi". De amintit ca, anul trecut, presedintele Putin a restabilit fostul imn al URSS, dar cu versuri noi, care ii apartin unui fost poet oficial al epocii sovietice.

PSD ranjeste amenintator la Ion Iliescu

Prin vocea Corinei Cretu, presedintele Iliescu riposteaza pe loc "Trebuie sa ne vedem foarte constiincios de treburile noastre, pentru ca nu vom avea in domnul presedinte (Ion Iliescu - n. red.) un sprijinitor al nostru, indiferent cum s-ar comporta partidul. Exista in Romania, de ani de zile, acel model electoral bazat pe tandemuri. Clar, in acele tandemuri, sprijinul este reciproc. Nu se poate spune ca, in acest moment, lucram intr-un asemenea tandem", a declarat, ieri, presedintele Comisiei de politica externa a Camerei Deputatilor, pesedistul Radu Podgoreanu. Constatarea sa vine dupa discursul lui Ion Iliescu rostit in Parlament, la sedinta consacrata aderarii la NATO. "Multi am trait o oarecare insatisfactie. Mai degraba am fost dojeniti decat ni s-a recunoscut meritul. Asta dovedeste ca presedintele Iliescu a exercitat clar neutralitatea pe care i-o impune Constitutia, nefiind deloc un partizan al PSD in discursul de ieri", a dat glas Podgoreanu nemultumirilor unor colegi de-ai sai. Dupa care a nuantat, spunand, ca o opinie personala, ca ar fi dorit sa se mentioneze meritul guvernarii actuale, ceea ce nu ar fi insemnat o adjudecare politica a succesului NATO, ci "o recunoastere ca, in acesti doi ani, s-a actionat coerent la nivel guvernamental si parlamentar". Si Cozmin Gusa a avut ceva de spus in privinta lui Ion Iliescu, cand a venit vorba de ideea alegerilor anticipate, respinsa pana acum de presedintele Romaniei. Gusa a remarcat: "Presedintele Ion Iliescu face parte din aceeasi familie politica si nu cred ca s-ar simti foarte bine sa fie opozantul unei decizii unanime a Delegatiei Permanente". Secretarul general al PSD spune ca subiectul anticipatelor ar mai putea tine capul de afis in lunile decembrie si ianuarie. Radu Podgoreanu a pledat si el pentru anticipate, considerand chiar ca acestea ar putea fi un instrument de lupta impotriva coruptiei, pentru ca "atunci cand stii ca vin alegerile esti mult mai grijuliu si mult mai activ in a lupta impotriva coruptiei". In aceeasi conferinta de presa, Gusa si-a reiterat parerea ca intre Ion Iliescu si Adrian Nastase va aparea o competitie privind sefia partidului. "Eu privesc extrem de pozitiv aceasta competitie, pentru ca avantajul unei organizatii politice poate sa se masoare in lideri de mare calibru. Interesul este comun". Toate aceste declaratii vin pe fondul unei raceli intre Ion Iliescu si Adrian Nastase, vizibile mai ales in momentul aducerii in discutia publica a subiectului alegerilor anticipate. Se pare ca PSD incearca sa forteze mana presedintelui pentru a-si pune in practica scenariul post Pra

Oameni pentru NATO

Pentru prima data in istorie, Armata Romaniei nu mai are responsabilitati doar in apararea teritoriului national. O data cu invitarea si apoi admiterea in NATO, armata are, alaturi de aliati, responsabilitati in apararea intregului spatiul euro-atlantic. Dupa ce Alianta si Rusia s-au asezat la aceeasi masa, in primavara acestui an, la Reykjavik si Roma, s-a cazut de acord ca terorismul - si in curand si dictaturile - vor fi combatute, inclusiv cu forta, peste tot in lume. Componenta militara a NATO va intra rapid in contact deplin cu Armata Romaniei. Reforma si rezultatele bune in domeniul Armatei ar putea fi un imens castig de imagine pentru Romania si ar da speranta Vestului ca pana la urma transformarea tarii noastre nu va fi atat de dificila pe cat se crede astazi. In Armata, reforma pare mai simpla fiindca, spre deosebire de economie, de exemplu, aici ea se poate face la ordin. In realitate, si in Armata, la fel ca in toate domeniile din tara noastra, strategiile si doctrinele invechite sunt extrem de rezistente la schimbare. Armata intregului popor - doctrina lansata de Ceausescu impletind conceptele nationaliste cu cele comuniste plus asa-zisa disidenta fata de Moscova - trebuie sa se transforme in Armata lumii occidentale. La sfarsitul anului 2002, Armata Romaniei nu arata nici mai bine, nici mai rau decat restul societatii romanesti. E drept ca ea a fost redusa de la peste 220 de mii de oameni in '89 la 140 de mii astazi. In rest, armata are si dezertori ce fug din post impuscand civili nevinovati, dar si militari decorati de SUA si NATO. Armata are si patrioti adevarati, dar si profitori nerusinati, si inteligente sclipitoare, dar si paranoici. Din '89 incoace, constrangerile bugetare au redus si mai mult capacitatea de lupta a Armatei si asa grav afectata de muncile la care Ceausescu supunea militarii. Dar nici in planul doctrinei Armata nu a izbutit sa intre in cadenta cu vremurile. Razboaiele de la sfarsitul secolului XX - Irak, Iugoslavia - nu au reusit sa clinteasca semnificativ strategiile armatei. Academia Militara preda in continuare din plin cursuri despre bataliile intre tancuri sau pregatirile de artilerie. Si asta in plina epoca a razboaielor purtate din aer, a bombelor inteligente si a grupelor de interventie rapida. Aceeasi inertie se manifesta si in privinta pregatirii de lupta gen comando-antitero. Baza teoretica pentru tinerii ofiteri este insuficienta, iar bazele de antrenament nu exista. Lucrurile nici nu se pot schimba semnificativ cata vreme multi generali pensionari predau in continuare cursuri in Academiile Militare. Si asta in timp ce Romania este printre putinele tari din lume care are ofiteri cu experienta participanti la conflicte pe tot globul. Oameni care pot vorbi in cunostinta de cauza despre ambuscadele din care au reusit sa scape sau despre conditiile de supravietuire in jungla sau desert. Bugetul Armatei nu va fi mare nici in urmatorii ani fiindca si in Romania au prioritate sanatatea, invatamantul sau securitatea cetateanului la el acasa. De aceea, Armata va continua procesul de micsorare numerica si in urmatorii cinci ani, cand va ajunge la circa 90 de mii de oameni. Mecanismul de disponibilizare al militarilor este bine pus la punct, oamenii primind compensatii de sute de milioane de lei si pensii mult peste salariul mediu pe economie. Si totusi nici aceasta armata redusa nu are cum sa intre in NATO. Nici un stat din lume nu intra in NATO cu toata armata. Romania are in prezent 2.400 de militari compatibili cu standardele Aliantei si ar putea ajunge, daca totul merge bine, in 3-4 ani la circa 10.000. Este deja foarte mult pentru o tara ca Romania. La Praga, secretarul general al Aliantei, lordul Robertson, spunea noilor invitati ca NATO nu are nevoie de la ei de "heavy metal equipments", adica de fieraraie - tancuri, tunuri, nave si avioane. El a sugerat fiecarui nou invitat sa se concentreze asupra unor noi domenii in care ar putea contribui cu adevarat la securitatea Aliantei. Presedintele Iliescu a promis in afara militarilor din Afganistan trupe de vanatori de munte, politie militara, dar si transport aerian pe distante lungi. Fara indoiala, acest ultim domeniu reprezinta mai mult o chestiune de imagine pentru tara noastra. Romania are patru avioane americane Hercules care au facut razboiul din Vietnam. Din acestea, doua sunt operationale si doua sunt tinute pentru piese de schimb. Din cele doua, unul e la dispozitia ISAF in Afganistan si celalalt e taxi pentru oficialii care viziteaza detasamentul romanesc din Kandahar. Sigur ca Romania si-a transportat singura trupele si o parte a echipamentelor in zona de lupta - Germania a inchiriat aeronave de transport Antonov de la ucraineni -, dar acest lucru nu inseamna ca tara noastra poate fi in mod real un furnizor de transport aerian militar. In schimb, unitatea de vanatori de munte de la Brasov se antreneaza de ani de zile cu americanii si britanicii, trezindu-le acestora respectul si admiratia. Unitatea de politie militara si-a purtat bocancii prin praful tuturor razboaielor din Balcani. Brigada 81 mecanizata de la Bistrita, ce va inlocui detasamentul romanesc din Kandahar de la 1 ianuarie, are in spate aproape un deceniu de participare la conflictele din Somalia, Angola, Bosnia si Kosovo. In sfarsit, cu adevarat operationale si acceptate de NATO sunt serviciile de informatii militare si unii ofiteri de Stat Major. Trei ofiteri romani se afla de multe luni la Tampa, in Florida, unde e situat Comandamentul razboiului din Afganistan, lucrand efectiv cu militari americani. In ceea ce priveste oferta de militari, Romania chiar are cu ce se laud

Gara de Nord din Bucuresti - mutata la Basarab

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) intentioneaza sa construiasca o noua gara principala a Capitalei, pe un amplasament situat in zona Garii Basarab, apreciind ca Gara de Nord nu mai corespunde necesitatilor actuale de trafic feroviar, iar prin pozitia sa creeaza probleme circulatiei rutiere din Bucuresti. "Statia CFR Gara de Nord din Bucuresti ar putea fi mutata cu circa 2,5 kilometri pe un teren aflat in zona Garii Basarab, acest proiect presupunand o investitie de aproximativ 200 de milioane de dolari", a declarat, marti, ministrul Miron Mitrea.

Armata romana sufera de hidrocefalie

eful Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, a declarat, marti, la Cluj, intr-o conferinta de presa, ca "Armata romana sufera de putina hidrocefalie", referindu-se la numarul mare de ofiteri comparativ cu cel de subofiteri. Conform lui Popescu, structura invatamantului militar va fi modificata in perioada imediat urmatoare, urmand sa se insiste pe pregatirea unui numar cat mai mare de subofiteri si reducerea numarului de ofiteri, astfel incat raportul final ofiteri-subofiteri sa ajunga, pana in anul 2007, la 1 la 3, conform structurilor din armatele NATO. Programul de reforma a invatamantului militar va cuprinde, de asemenea, transformarea Academiei de Inalte Studii Militare in Universitatea Nationala de Aparare, in cadrul careia vor fi pregatiti si civilii care urmeaza sa detina functii in sistemul militar.

Un elev a venit cu pistolul la scoala

Un elev de 18 ani din Cluj-Napoca a fost retinut marti de jandarmii clujeni dupa ce acestia l-au surprins jucandu-se cu un pistol cu aer comprimat in curtea colegiului Tehnic "Anghel Saligny". Locotenentul Eugen Pop, purtatorul de cuvant al Comandamentului Teritorial de Jandarmi "Somesul" Cluj, a precizat ca patrula de jandarmi a fost alertata de un grup de elevi ai scolii. Tanarul "pistolar" a fost ulterior predat politiei clujene, pentru continuarea cercetarilor. Din declaratiile tanarului, acesta a luat pistolul tatalui sau, marca Grama 23, fara a avea insa permis de portarma. Pe nume Marius Kraus, adolescentul risca sa fie acuzat de port ilegal de arma, fapta pentru care ar putea incasa fie o amenda contraventionala, fie inchisoare intre doua luni si cinci ani.Un elev a venit cu pistolul la scoala

Ministrul Pascu, suparat ca romanii nu sunt de acord cu baze militare straine

Ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, s-a declarat nemultumit, ieri, la Timisoara, de faptul ca problema unor posibile baze militare straine pe teritoriul Romaniei "e interpretata pornind de la o baza negativa". Mircea Pascu a fost insotit de intreg staff-ul de conducere al MApN, el intalnindu-se cu militarii garnizoanelor din vestul tarii. "Trebuie sa vorbim si despre elementele pozitive in cazul unei baze militare. Nu am ajuns la discutii concrete despre amplasarea unor baze militare straine in Romania, insa putem face cateva deductii logice. Acolo unde va fi amplasata o astfel de baza, inseamna ca si activitatea economica va simti o anumita inviorare. Daca Romania a fost definita ca varf de lance al NATO, presupunem logic ca ne putem astepta ca din punct de vedere logistic sa fim solicitati. Nu trebuie sa ne gandim neaparat la baze de atac, ci la unele pentru depozitare, ca asta imi vine in minte", a precizat ministrul Apararii. Ioan Mircea Pascu a sustinut ca deocamdata nu se pune problema ca Aeroportul Militar din Timisoara sa fie folosit de avioanele americane pentru atacarea Irakului. "Ce rost ar avea ca un avion care pleaca din Germania, de la bazele de acolo, pentru o astfel de misiune, sa opreasca la Timisoara? Sa faca ce? Daca vreodata aeroportul va fi folosit ca baza, va asiguram ca va fi pazit cum se cuvine". Generalul Constantin Gheorghe, seful Aviatiei Militare Romane, a intarit spusele ministrului Apararii, sustinand ca, pana nu se va lua o decizie concreta in privinta modului de actiune in Irak, nu se poate vorbi despre folosirea de catre forte militare straine a aeroportului din Timisoara. Pana una-alta, baza aeriana de la Timisoara s-ar putea transforma in scoala de antrenament pentru pilotii roma

Adevarul high-tech, la Salonul National al Presei

Timp de cinci zile, vedetele televiziunilor, ziarelor si radiourilor din Romania se vor afla in acelasi loc: Salonul National al Presei. O suta de institutii mass-media, reunind 91 de publicatii, noua posturi de radio, sase posturi TV si doua agentii nationale de stiri, vor fi prezente la Bucuresti, in pavilionul central al Romexpo, la cea de-a treia editie a Salonului, desfasurata in perioada 27 noiembrie - 1 decembrie. Ca de fiecare data, in cadrul manifestarii vor fi deschise doua superexpozitii: de fotografii de presa si de caricatura. Acestora li se adauga doua expozitii noi, una privind istoria tiparului, iar cea de-a doua - istoria radioului. De remarcat ca, in acest an, cel mai important eveniment dedicat presei se va derula in acelasi loc si in acelasi timp cu Targul de Carte "Gaudeamus". Ziarul Adevarul isi asteapta publicul cu un stand high-tech. O cortina de 10 metri latime si cinci inaltime, reprezentand un "cap al ziarului" Adevarul, va domina uriasul pavilion al Romexpo. Pe un ecran amplasat in partea dreapta a cortinei vor fi proiectate fotografiile vizitatorilor aflati in acel moment la Salon, realizate si transmise instantaneu cu telefoane Nokia 7750. In acelasi timp, in redactia amenajata in incinta standului se va tipari o pagina intai a Adevarului, personalizata cu fotografia realizata "pe teren". Tot aici, pe un monitor interactiv, vizitatorii vor putea participa la un concurs cu premii, care are ca tema Adevarul. Standul va mai cuprinde o miniexpozitie continand editii ale ziarului de-a lungul timpului, calculatoare conectate la site-ul www.adevarulonline.ro, amplasate pe un mobilier futurist, si un studio pentru transmisii TV in direct. De altfel, este pentru prima data cand televiziunile vor transmite in direct de la aceasta manifestare. Editia a treia a Salonului se va desfasura sub genericul "Presa vazuta din interior". Ieri, la conferinta de presa care a precedat manifestarea, principalele institutii care au facut posibil evenimentul au fost reprezentate la varf. Din partea Clubului Roman de Presa, organizatorul Salonului, a participat presedintele sau, dl. Dumitru Tinu. Sponsorul principal, Romtelecom, si-a trimis directorul general, dl. Panagiotis Kargados. Agentia Graffiti BBDO, care a sprijinit manifestarea, l-a avut ca reprezentant pe dl. Lucian Georgescu, presedinte si director executiv de creatie, fost tipograf in perioada studentiei. "Presa din Romania este unul dintre marile castiguri, din '90 incoace", a spus Dumitru Tinu, aratand ca Salonul National al Presei este si o ocazie a mass-media de a comunica mai bine cu "consumatorii de informatie".

Ingropati de vii, jugulare taiate si cainele castrat al Partidului Democrat

O ceata densa acopera curtea Partidului Democrat de pe Aleea Modrogan. Sase gropi paralelipipedice s-au cascat in pamantul reavan. In fiecare groapa, cate un cosciug. In fiecare cosciug, cate un tanar ingropat de viu. Un tipat sfasietor, de femeie torturata, razbate dintre copaci. Dupa un glasvand, pe o masa de operatie, unui adolescent i se taie degetele de la maini. Apare si femeia. Are jugulara sectionata si priveste ingrozita catre sediu. Dar nu are cine sa o salveze. Se lasa amurgul, iar in sediu nu se afla decat Vasile, cainele castrat al partidului, care picoteste dupa usa. Sangele curge in valuri, iadul se muta in curtea PD. Monstruozitatile sunt savarsite de un individ cu inceput de chelie, ochi verzi, fata zbarcita si voce groasa, ultratabagica. Nu este insa Traian Basescu, ci actorul Lance Henriksen, cel care a jucat rolul principal in serialul "Millenium". Acum este personajul negativ al unui film horror, turnat de americani in Romania. Da o petrecere in sediul PD (ales de realizatorii filmului din cauza "aspectului macabru") si, ca sa-si razbune cine stie ce frustrari, se apuca sa macelareasca oameni si sa ingroape tineri de vii in curtea lui Basescu. La un moment i se infunda, caci ii vine de hac o creatura a infernului, un tip cu capul ras si plin de cuie, pe nume "Pinhead". Filmul se numeste "Hellworld" - "Lumea iadului" si este al optulea dintr-o serie inceputa in anii '80 si foarte gustata de consumatorii de horror din SUA si de aiurea. Atrocitatile din curtea PD nu vor putea fi vazute decat pe televizor si pe casete video, pelicula nefiind destinata marelui ecran. Actori romani nu joaca in film, in schimb, politistii new-yorkezi care constata carnagiul si brancardierii care salta cadavrele sunt concetateni de-ai nostri. Nick Phillips, producatorul executiv al lui "Hellworld", spune ca, pe parcursul celor patru zile de filmari, Traian Basescu si ceilalti democrati nu au facut nimic de natura a sabota "macelul": "Politicienii au fost foarte f

7.000 de sindicalisti din Aparare au iesit in strada

Peste 7.000 de sindicalisti din industria de Aparare au participat, marti, la protestele organizate simultan in Bucuresti si in mai multe localitati din tara. Gheorghe Sora, liderul Federatiei Sindicatelor "Solidaritatea '90", a declarat ca principala nemultumire a sindicalistilor o constituie efectele OG 95/2002, salariile angajatilor din acest sector urmand practic sa fie reduse cu peste 60 la suta, in medie. Mai mult, actul normativ amintit impune o noua restructurare a acestui sector, in urma careia aproape 20.000 de salariati ar urma sa fie trimisi in somaj, alternativa pentru disponibilizati fiind 24 de salarii compensatorii.

Fosti deputati CDR - cercetati pentru obtinerea frauduloasa de locuinte

Doi fosti deputati CDR, lideri ai Asociatiei "21 Decembrie 1989" Bucuresti, sunt cercetati de politie sub acuzatia ca au obtinut fraudulos locuinte in zona centrala a Capitalei. Aferaritei Constantin, 54 de ani, si Dumitrescu Paul Adrian, 49 de ani, fosti bodyguarzi ai lui Emil Constantinescu in campania electorala din 1996, sunt cercetati de politistii din cadrul Serviciului Economico-Financiar al Sectorului 3 pentru inselaciune, fals in declaratii si uz de fals. Potrivit anchetatorilor, cei doi, fosti vicepresedinte si, respectiv, presedinte ai "Asociatiei 21 Decembrie 1989" Bucuresti, au obtinut repartitii pentru apartamente din fondul locativ de stat, desi fiecare detinea un apartament in proprietate. Aceleasi surse ne-au spus ca repartitiile au fost obtinute in baza unor declaratii notariale date pe proprie raspundere, in care cei doi aratau ca nu au avut locuinta in proprietate sau cu chirie la stat. In acest fel, Aferaritei si Dumitrescu s-au ales cu cate un apartament, unul pe Bulevardul Decebal si altul pe Calea Calarasilor. Apartamentele au fost, apoi, instrainate de acestia.

Cu 1.400 de euro se poate obtine o diploma de specialist NATO

Sediul Casei NATO din Bucuresti (fosta resedinta a familiei Ceausescu) a gazduit, ieri, o actiune cu valoare de simbol: lansarea primului ciclu de invatamant special destinat formarii specialistilor romani in problematica NATO. Cursurile sunt organizate de Centrul de Studii NATO al Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA). Cursurile NATO vor fi de tip masterat ("NATO Senior Executive Master"), se vor desfasura, in principal, in limba engleza, iar programa de invatamant este inspirata din cea folosita la Colegiul NATO din Roma. "Avem nevoie de oameni tineri, de o generatie care sa nu aiba aceleasi frustrari fata de trecut si care sa fie pregatita pentru viitor", declara le festivitatea de ieri premierul Adrian Nastase. Din pacate, noile cursuri NATO le vor aminti romanilor de vechea lor frustrare: lipsa de bani. Pentru un ciclu de pregatire (care include trei luni si jumatate de cursuri la Bucuresti si un stagiu de doua saptamani la sediul din Bruxelles sau la diverse comandamente regionale ale NATO), SNSPA va incasa de la fiecare cursant o taxa de 1.400 de euro. Premierul Nastase nu a fost impresionat de nivelul taxei de scolarizare: "Nu cred ca vor fi probleme in a se gasi sursele financiare din partea unor institutii sau companii private". Rectorul SNSPA, prof. dr. Vasile Secares, ne-a declarat ca primul ciclu de studii, care incepe in ianuarie 2003, va numara 35 de cursanti, dintre care 25 pe locuri rezervate unor institutii ale statului, iar restul pentru reprezentanti ai firmelor private, ai organizatiilor nonguvernamentale sau ai mass-media.

Tinerii vor primi gratuit terenuri pentru case

Tinerii cu varste intre 18 si 35 de ani vor primi gratuit terenuri pentru a-si construi locuinte proprietate personala, au decis, marti, in unanimitate, deputatii. Legea, initiata de un grup de deputati PSD si PD, sustine acordarea, in anumite conditii, a unor terenuri cu suprafete cuprinse intre 250 si 500 de metri patrati din domeniul privat a unitatilor administrativ-teritoriale. Pentru a primi un teren, solicitantul trebuie sa nu aiba sau sa nu fi avut o locuinta sau un teren destinat unei asemenea constructii. De asemenea, nu vor primi terenuri cei ai caror parinti detin sau au detinut in ultimii zece ani un teren mai mare de 500 mp in oras sau 5.000 mp in mediul rural. Consiliile locale sunt cele care decid, prin hotarare, atribuirea terenului, "in limita suprafetelor disponibile". Dupa ce a primit terenul, tanarul trebuie sa inceapa constructia in termen d

Pedofilul si parasuta - amor in puscarie

Alaturi de probatoriul pornografic fara precedent in analele justitiei iesene (casete video si fotografii obscene) care il inculpa pe americanul Kurt Treptow, a fost indosariat si un ravas de amor trimis, recent, in inchisoare, de Tatiana Popovici complicelui sau. Secretara americanului i-a scris pe un petic de hartie: "Buna iubire, primele doua foi sunt scrise duminica, cu ceea ce aflasem, dar dupa ce te-am vazut azi pot sa spun ca am ramas surprinsa ca totusi arati mai bine fata de cum ma asteptam. Am vazut ca te-ai ras si iti sta bine asa. Eu o duc acceptabil, pentru ca sunt pe carantina, 21 de zile, dar pe 20.11.02 ma muta intr-o alta camera cu mai multe persoane si nu stiu cum o sa rezist. Toate femeile de aici se uita cu ura la mine si sincer iti spun ca imi este frica si nu stiu daca o sa rezist. Tot ce ti-am scris in engleza este adevarat, si iti mai spun inca o data ca daca as putea sa fac in locul tau inchisoare as face-o pentru ca tin prea mult la tine si te iubesc prea mult si pt. as indura prea mult. Tot ce o sa zic la proces o sa fie asa pentru ca asa mi-a spus avocatul. Momentan nu mai stiu ce sa-ti spun, astept raspuns de la tine si nu uita ca te iubesc mult, indiferent dece s-ar intampla, orice ar fi, sa nu uiti asta. Te sarut dulce si Te iubesc mult, ai grija de tine, te rog. Gina". Desi ravasul demonstreaza contrariul, Tatiana a declarat judecatorilor la audierea sa: "Recunosc faptele (...) Am fost influentata de Kurt Treptow". Printre altele, inculpata a povestit instantei ca l-a cunoscut pe american acum doi ani, cand acesta o racolase in gara, pentru o partida de sex oral. Kurt Treptow a marturisit si el judecatorilor: "Am o slabiciune pentru pornografie".

Sanctiuni pentru liderii BNS care tanjesc dupa fotolii parlamentare

Membrii Biroului Executiv al BNS vor fi sanctionati in cazul in care vor pofti la fotolii parlamentare sau functii de conducere in vreun partid. Decizia a fost luata saptamana trecuta de cei circa 100 de lideri sindicali, membri ai Consiliului national al BNS, in semn de protest fata de "lipsa de moralitate a clasei politice romanesti". De asemenea, membrii consiliului au hotarat ca BNS nu va mai semna anul viitor nici un soi de Acord social. In plus, suparati de "galagia" care se face de catre reprezentantii puterii in jurul societatilor de stat cu datorii, sindicalistii au decis sa inceapa monitorizarea firmelor private care au ca actionari principali parlamentari sau personalitati influente in PSD. "Exista firme private, favorizate de actuala putere, cu datorii mult mai mari decat asa-numitele gauri negre ale economiei romanesti. De reesalonarea datoriilor acestor firme nu se ingrijoreaza nimeni", a explicat Matei Bratianu, secretar general BNS.

Un elev din Ploiesti a dat cu spray paralizant prin clasa

15 elevi de la Grupul Scolar "1 Mai" din Ploiesti au ajuns la spital, luni seara, dupa ce un coleg de-al lor a pulverizat in clasa, in timpul unei ore de curs, continutul unui spray paralizant, nici unul dintre acestia nefiind internat. Sprayul paralizant a fost adus la scoala de un elev de clasa a X-a care l-a dat unui coleg de-al lui, Ionut M. Acesta, in timpul orei de engleza, a inceput sa pulverizeze continutul. La putin timp dupa incident, elevii au inceput sa aiba greturi, ameteli si mancarimi de piele. Elevul Ionut M. (16 ani) a fost amendat de politisti cu cinci milioane de lei.

Striptis "la negru", intr-un bar din Galati

ontrolul efectuat, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre inspectorii Inspectoratului Teritorial de Munca Galati la opt unitati de alimentatie publica a evidentiat faptul ca munca "la negru" se practica pe scara larga, pe plan local. Cea mai mare "captura" a fost facuta la Clubul Traian, bar cu program topless si animatoare care apartine firmei "Dima Sor Group". Aici, patronul, luat prin surprindere, a reactionat violent incercand sa evacueze echipa de inspectori ITM. Dupa mai multe tratative, fara ca politistii care insoteau controlul sa intervina, acestia adoptand tot timpul o pozitie jenata, de parca ar fi fost fortati sa participe la aceasta actiune, patronul stabilimentului a recunoscut ca are 8 "angajate" fara contract de munca, dar care n-au putut fi identificate pentru ca nu posedau acte de identitate. Initial, patronul barului, deranjat de control, declarase inspectorului-sef al ITM, Ionel Petrea, ca fetele, cele mai multe provenite din Republica Moldova, au contracte de munca, dar nu pot fi aratate pentru ca se afla la sediul central al firmei.

De la o asociatie de locatari s-au furat 700 de milioane

Magistratii Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi instrumenteaza in prezent dosarul intocmit pe numele unui administrator acuzat ca a subtilizat 700 milioane lei din asociatia de proprietari "Profesor Ianculet". Ioana Marinica a fost reclamata la Politie dupa ce locatarilor le-a fost sistata furnizarea caldurii, apei calde si reci, cu toate ca buna parte din acestia erau cu plata la zi. Mai mult, administratorul a refuzat constant sa prezinte locatarilor registrele de casa si chitantele asociatiei, numeroase plangeri fiind depuse la Sectia V Politie inca din anul 1999. Audiata mai intai de politisti, Ioana Marinica a fost escortata la Parchet cu propunerea de arestare preventiva sub acuzatia de delapidare, propunere respinsa de procurori deoarece femeia sufera de cancer.

Matasarii de Gorj - asezarea fara oameni, dar cu spital computerizat

In Matasarii de Gorj, comuna calamitata de disponibilizarile din minerit, lucrurile au inceput sa mearga bine. Blocurile primesc apa rece si dimineata si seara, cate doua ore jumate. E un salt spectaculos, tinand cont ca pana acum apa urca numai cu galeata. In decembrie, au avut si caldura: "Cand au inceput sa pocneasca tevile si caloriferele, m-am speriat. Nu mai auzisem asta de ani de zile", povesteste un localnic. Desigur, dupa sarbatori lucrurile au reintrat in "normal" si toata lumea a iesit la cautat surcele si bucati de carbune, sa aiba ce baga in soba. Trei microcentrale de cartier, finalizate de primarie anul trecut, ar putea incalzi toate cele 2.056 de apartamente, dar n-au mai ramas bani si de combustibil

Ponturi pentru victimele ministrilor

Documentarea acestui material ne-a ajutat sa identificam cateva sfaturi pentru cei care isi cauta dreptatea, dar nu si-o gasesc pentru ca persoanele vinovate sunt membri ai Guvernului: Legea nu se aplica oricarui demnitar, ci doar celor care sunt membri ai Guvernului. Inainte de a formula sesizarea, interesati-va daca cel acuzat are aceasta calitate, pentru ca, in caz contrar, se aplica procedurile dreptului comun. Evitati Senatul sau Camera Deputatilor: e pierdere de vreme. E preferabil sa apelati la Presedintie, macar pentru operativitate. Adresati sesizarea direct presedintelui, si nu comisiei. Presedintele convoaca apoi comisia. Intocmiti memoriul cat mai detaliat, e putin probabil sa fiti audiat. Comisia nu este obligata de lege sa-i audieze pe cei care reclama, ci doar pe cei acuzati. Incercati sa prezentati cat mai multe probe privind eventuala vinovatie personala a ministrului care v-a facut o nedreptate. Comisia nu analizeaza decat faptele acestuia, nu si ale subordonatilor sai. Daca faptele ministrului nu au legatura cu exercitarea functiei, cercetarea poate incepe prin procedurile dreptului comun. Legea se aplica si celor care nu mai sunt ministri, pentru fapte petrecute in timpul mandatului. Ministrii primesc, astfel, un fel de imunitate pe viata.

Sarbu si afacerea Dyonisos Ceptura

Problemele lui Ilie Sarbu se leaga de privatizarea dovedit frauduloasa a fostului IAS Dyonisos SA Ceptura - Prahova. Directorul societatii, Constantin Ivanescu, era in acelasi timp si presedintele Programului Actiunii Salariatilor (PAS). In primavara lui 2001, societatea a fost scoasa la privatizare, PAS-ul parea decis sa si-o adjudece, insa directorul Ivanescu avea o agenda dubla. In timp ce mima efortul de a castiga licitatia in favoarea PAS-ului, el angaja societatea in cheltuieli exorbitante, astfel incat sa nu poata plati redeventa datorata statului pentru terenul exploatat - ba chiar trimitea adrese oficiale la minister prin care confirma ca nu e in stare sa plateasca redeventa. Cum un ordin al ministrului spunea ca nu pot participa la licitatii PAS-urile din societatile care nu si-au platit redeventa, asociatia salariatilor a fost exclusa de la privatizare, iar fostul IAS a fost castigat, pe 5 iunie 2001, de Asociatia Agricola "Ogorul" din Bod - Brasov. Salariatii s-au prins de ticalosia directorului cand acesta s-a prezentat la unitate ca reprezentant al celor care castigasera licitatia. Au trimis memorii la minister, care s-au soldat cu demiterea atat a directorului Ivanescu, cat si a directorului Agentiei Domeniilor Statului, institutia care a gestionat privatizarea. Interventia ministerului la atat s-a rezumat. Mai mult, la o luna de la aceste destituiri, noul sef al AND, Cristian Candet, ii zorea pe cei de la "Ogorul" Bod sa preia fraiele societatii, iar la memoriile prin care PAS-ul cerea in continuare restabilirea legalitatii raspundea ca "sunt tardive, fiind efectuate dupa privatizare, si nu au relevanta". A fost momentul in care salariatii au apelat la federatia sindicala la care erau afiliati, Cartel Alfa. Vicepresedintele Cartelului, Adrian Cojocaru, a trimis un memoriu la Cotroceni in august, prin care il acuza si pe ministrul Ilie Sarbu pentru consecventa cu care ministerul tinea la aceasta privatizare. Intr-un tarziu, dosarul Dyonisos a ajuns la Parchet, Ivanescu a fost arestat, iar privatizarea a fost anulata prin instanta. Consilierul prezidential Serban Nicolae, seful comisiei speciale de la Cotroceni, s-a dovedit un bun avocat al ministrului Sarbu. El spune ca ministrul a semnat pe un contract intocmit de subordonatii sai si ar fi putut fi acuzat doar daca ar fi modificat termenii acelui contract. Pe acest considerent, comisia de la Cotroceni a propus clasarea cazului, fara ca Ilie Sarbu sa fie macar invitat la Cotroceni si audiat.

O piatra de incercare: dosarul Bebe Ivanovici

Desi nu lipsite de controverse, cazurile Muresan si Sarbu nu sunt cele mai cetoase episoade din scurta cariera a acestei legi. Vine iute din urma dosarul Bebe Ivanovici, prin modul in care se incearca punerea sa sub prevederile protectoare ale acestui act normativ. Faptele de care este el acuzat s-au petrecut in 1996, cercetarea penala a inceput, de asemenea, inainte ca Legea raspunderii ministeriale sa intre in vigoare, si doar trimiterea sa in judecata s-a produs ulterior, in toamna lui 1999. Formal, magistratii care au suspendat procesul par sa fi judecat corect: Ivanovici era un fost demnitar si trimiterea in judecata trebuia sa urmeze avizarii impuse de lege. Numai ca aceeasi lege defineste clar ce inseamna membru al Guvernului: "Primul-ministru, ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica, numiti de presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament". Bebe Ivanovici era insa secretar de stat, seful Secretariatului de Stat pentru Revolutionari, si numirea sa s-a facut prin decizie a primului-ministru. Cu alte cuvinte, Bebe Ivanovici NU era membru al Guvernului cand a tiparit fara licitatie certificatele de revolutionar, deci nu i se poate aplica acum Legea raspunderii ministeriale. Parchetul a atacat decizia CSJ, dar inca nu a fost fixat termenul de judecata a recursului. In caz ca Ivanovici are castig de cauza, ajungem la o situatie cel putin bizara: o cercetare penala incheiata cu propunerea de trimitere in judecata ar urma sa fie cenzurata de un vot politic in Parlament sau, daca se apeleaza la Cotroceni, de decizia unui singur om, fie el si Presedintele Romaniei. Ce se va intampla saptamanile urmatoare in cazul Ivanovici va fi un test important care, alaturat cazurilor Muresan si Sarbu, ne va ajuta sa vedem daca Legea raspunderii ministeriale nu este cumva un nou zid pe care cei aflati la putere il ridica intre ei si legile pe care tot ei le fac si ne cer noua, celorlalti, sa le respectam.

Muresan si afacerea Sun Oil

"Mi-au aratat trei hartii pe care se afla semnatura mea. E tot ce aveau - isi aminteste Ioan Muresan. Prima era raportul prin care avizam scoaterea de la rezerva de stat a uleiului, iar celelalte doua erau avizele de prelungire a termenului de restituire a celor 5000 de tone la rezerva de stat". In vara lui 1999, societatea Sun Oil din Ramnicelul de Jos - Constanta a solicitat 5000 de tone de ulei de la rezerva de stat - o procedura destul de obisnuita, sustine Muresan, dat fiind faptul ca deseori rezervele de stat sunt folosite, mai cu seama in ce priveste produsele agricole, ca regulator de pret. Legea rezervelor de stat spune ca produsele se elibereaza numai pe baza de imprumut, cu constituirea de garantii care sa-i acopere valoarea, si se returneaza dupa maximum sase luni. Procedura e destul de complicata: solicitantul depune cererea la ministerul de resort, acesta intocmeste un raport pe care il inainteaza primului-ministru, in a carui subordonare directa se afla Agentia Rezervelor Statului. Dupa ce premierul isi da acordul final, seful Agentiei intocmeste contractul si se ingrijeste de constituirea garantiilor. In cazul Sun Oil, lucrurile s-au petrecut intocmai, numai ca la scadenta firma a cerut prelungirea termenului de rambursare. Desi legea nu spune nimic despre amanarea scadentei, Muresan i-a acceptat-o si zice ca isi asuma aceasta decizie. "Cata vreme seful de atunci al Agentiei a constatat ca garantiile inca mai existau, am aprobat. Dar a aprobat si primul-ministru de atunci, Radu Vasile, cel care, de fapt, avea decizia finala". Dupa inca sase luni, cei de la Sun Oil au cerut o noua pasuire, le-a fost aprobata pe aceeasi filiera, cu mentiunea ca intre timp venise Isarescu prim-ministru, insa seful Rezervelor Statului a constatat ca garantiile erau instrainate, drept pentru care a fost sesizata Politia. "Cercetarea a inceput sub mandatul meu, s-au facut si cateva arestari, iar procesul se judeca acum la Constanta. Ma intreb de ce sunt cercetat eu, si nu cei doi fosti prim-ministri, cata vreme Agentia era sub conducerea lor? - se intreaba cu o naivitate simulata Muresan. Cred ca explicatia e in alta parte: asta toamna era deja reclamat la Cotroceni Ilie Sarbu si nu dadea bine sa inceapa aplicarea legii cu unul de-al lor. Si-atunci si-or fi zis sa caute unul din fosta guvernare - si m-au gasit pe mine. Am fost la comisie, le-am explicat cum au stat lucrurile si pareau sa fi inteles. M-am mai interesat dupa aceea la ce concluzie au ajuns, m-au tot pasat, ca sa ma trezesc apoi ca face Iliescu anuntul ca a aprobat cercetarea penala".

Comandorul Benghes - acuzat de mai multi subordonati de grave abuzuri in serviciu

Centrul Militar de Scafandri din Constanta s-a transformat in ultimii ani in patria spagilor si a smenurilor. Motivul: o grupare in fruntea careia se afla comandorul Constantin Benghes, seful acestei institutii, a gasit de cuviinta sa-si faca interesele personale pe seama Armatei. Asa s-a ajuns ca scufundarile, de altfel extrem de bine platite, sa fie executate numai pe hartie, iar oameni care n-au mai imbracat de ani buni un costum de scafandru sa fie pe primele locuri in ceea ce priveste numarul executarii unor astfel de exercitii. Potlogariile de la Centrul de Scafandri din Constanta au devenit o practica curenta, odata cu numirea la conducere a comandorului Constantin Benghes. Fire "intreprinzatoare", acesta s-a inconjurat rapid de cativa ofiteri loiali, impreuna cu care s-a pus pe facut bani. Neregulile tot mai frecvent intalnite la aceasta institutie au ajuns insa si la urechile unor oficiali din Ministerul Apararii Nationale. Asa se face ca, saptamana trecuta, a fost prezent la Centrul de Scafandri un corp de control MApN, care s-a ocupat de acest caz in paralel cu o comisie de audit, venita independent de primul organ de control. Controalele cu pricina au avut darul sa-l scoata din pepeni pe comandorul Benghes, care a declarat redactorilor ziarului Adevarul, aflati si ei in ancheta pe acelasi caz: "Vreau sa ies la raport fata de acest control, pe care il consider incorect. Trebuia sa fie in comisie macar un reprezentant al Marinei Militare, care stie cum merg treburile pe aici". Comandantul Benghes ne-a mai marturisit ca este la curent cu faptul ca multi ofiteri si salariati civili din subordinea sa l-au turnat la minister si la presa. Fata de aceste delatiuni, Benghes a amenintat ca atat el, cat si alti zece ofiteri apropiati lui se vor constitui ca parte civila intr-un eventual proces impotriva celor care l-au dat in gat. Printre principalele matrapazlacuri facute de Constantin Benghes si apropiatii sai se numara si scufundarile "pe hartie". Pe scurt, pe langa salariul de baza, scafandrii primesc un spor pentru fiecare scufundare executata. In aceste conditii, campioni la scufundari au ajuns ofiteri precum: cdor. Virgil Lupoaie (seful statului major al Centrului), cdor. Stefan Georgescu (seful biroului operativ), cdor. Cornel Sporis (seful cursului de scafandri), cpt. cdor. Ionut Danila (seful transmisiunilor), lt. col. Ion Vladu (intendentul unitatii!) cpt. cdor. Costel Gheorghe (seful personalului), oameni care nici macar timpul efectiv de scufundare nu l-ar avea, daramite conditia fizica necesara. In paralel, mai trebuie spus ca o parte dintre acestia jongleaza si cu procentul de 10-15 la suta, cat ii revine celui care asista un scafandru. Astfel, cel care face efectiv scufundarea primeste sporul integral, in timp ce asistentul sau numai o zecime din el. Doar ca asistentul va lua o zecime si de la urmatorul scafandru si algoritmul functioneaza la nesfarsit. La finele lunii, scafandrii scot un spor de cateva milioane de lei, in timp ce sefii lor, trecuti in acte ca asistenti, se aleg cu sume de 3-4 ori mai mari. Se poate gasi astfel o explicatie si pentru lejeritatea cu care un personaj precum Constantin Benghes schimba de cativa ani incoace numai masini straine, de la BMW, Audi si Cielo pana la luxosul Mercedes pe care il parcheaza in prezent in curtea unitatii. O alta "buba" pe care conducerea Centrului de Scafandri ar fi trebuit sa o explice comisiei venite de la M.Ap.N se refera la asa-zisele "angajari la comanda". Desi institutia se afla in plin proces de restructurare, foarte multi profesionisti fiind dati afara, au fost reangajati oameni adusi din rezerva. Este cazul comandorului Danut Pata, pensionat in 2001 si care a fost acum reangajat, dupa ce la vremea respectiva a primit suma de 209 milioane de lei, drept salarii compensatorii. Acesti bani nu vor mai fi niciodata returnati statului roman. Printre cei considerati indispensabili la Centrul de Scafandri se numara si comandorul Constantin Boagiu, trecut in rezerva in 1999 si reangajat un an mai tarziu. Ca o simpla coincidenta, sau nu, acesta din urma este tatal deputatei Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor. In fine, un caz mai aparte este cel al fostului sergent reangajat Besleaga, scos basma curata de catre Benghes dupa ce a sustras din unitate un costum de scafandru si o arbaleta, efecte considerate armament. Desi penal, cazul Besleaga a fost musamalizat, singura masura punitiva fiind trecerea in rezerva a hotului. Suntem curiosi daca, la capitolul concluzii, comisia M.Ap.N va fi pe aceeasi lungime de unda cu Adevarul. Oricum, organul de control ar face bine sa se grabeasca, intrucat comandorul Constantin Benghes urmeaza in prezent cursurile asa-zisei "scoli de amirali", care ii vor permite sa sustina cat de curand examenul pentru gradul de contraamiral. Intrand in corpul amiralilor, comandorul Benghes nu va mai putea fi anchetat si judecat pentru acuzele care i se aduc decat de catre un magistrat cel putin egal in grad. Adica un general de brigada sau un contraamiral.

"In cazul Muresan au fost indicii, in cazul Sarbu, nu"

Desi acuzele se refera la situatii diferite, exista certe asemanari intre faptele celor doi ministri: au semnat niste hartii in conditiile in care altii erau teoretic chemati sa se ingrijeasca de respectarea legii. Mai mult, ambii erau inca pe functie cand au fost descoperite ilegalitatile si a inceput urmarirea penala a celor vinovati. De unde atunci rezolutii exact opuse din partea Cotrocenilor? Diferenta de tratament este astfel explicata de consilierul prezidential Serban Nicolae: "In cazul Sarbu, nu am avut indicii care sa-l incrimineze, intrucat cei de la Cartel Alfa nu ne-au prezentat nici o dovada ca privatizarea Dyonisos s-a facut cu stirea si sub controlul ministrului, asa cum au afirmat in memoriu. Noi nu extindem cercetarile asupra altor fapte sau persoane, ca un organ de ancheta, ci analizam doar documentele care ne sunt prezentate. In cazul Muresan, indicii cu privire la implicarea sa au rezultat dintr-o cercetare facuta de Parchet". Aici, seful comisiei a tinut sa precizeze ca nu trebuie inteles ca avizeaza cercetarea penala doar la sesizarile organelor de ancheta, si nu si la cele primite de la simpli cetateni, dar a subliniat ca petentii trebuie sa prezinte suficiente indicii privind implicarea ministrilor in faptele de care sunt acuzati. Altfel spus, a fost greseala Cartelului Alfa ca nu a gasit destule indicii care sa explice de ce zorea ministerul transferul de actiuni si dupa ce privatizarea fostului IAS s-a dovedit frauduloasa.

Legea privind raspunderea ministeriala: scut de protectie si, cand e cazul, ghioaga politica

Puterea legislativa are imunitate din 1991, cand s-a votat Constitutia. Puterea judecatoreasca se bucura de inamovibilitate din 1992, cand i s-a votat legea organica. O singura putere in stat ramasese expusa neplacerilor pe care le presupune datul cu subsemnatul: cea executiva, in speta Guvernul. Drept pentru care s-a adoptat in 1999 si un soi de lege privind imunitatea ministeriala. Din motive care ne scapa, legiuitorul a trisat un pic si, ca sa dea bine la public, a botezat actul normativ cu un termen care defineste exact opusul imunitatii: Lege privind responsabilitatea ministeriala. Imunitatea - in acceptiune damboviteana - stim ce-a facut din parlamentari: o colectie de insi plasati indeobste mai presus de lege, incredintati ca nu dau socoteala pentru fapte penale daca ung cum se cuvine masina de vot. Nu altfel stau lucrurile la magistrati: Adevarul a publicat recent o analiza privind modul in care acestia pot fi - si chiar au fost - cercetati si am gasit aceeasi grija de a nu produce prea mult deranj in sistem. Mai tanara fiind, legea care-i protejeaza pe ministri nu are cazierul atat de incarcat: abia de trei luni a inceput sa fie aplicata "in teren". Poate tocmai de aceea e momentul sa vedem cum a lucrat pana acum, inainte de a ajunge sa produca efectele perverse ale celorlalte doua. Muma si ciumaPe 6 decembrie anul trecut, un complet al Curtii Supreme de Justitie a suspendat, dupa doi ani de tergiversari, procesul in care Constantin "Bebe" Ivanovici era acuzat ca in 1996, ca sef al Secretariatului de Stat pentru Revolutionari, a tiparit brevete de revolutionar fara a organiza licitatie, creand astfel un prejudiciu de vreo 20.000 de dolari. Dosarul a fost restituit la Parchet pe motiv ca Bebe Ivanovici, ca fost demnitar, nu s-a bucurat de prevederile Legii privind raspunderea ministeriala. In exact aceeasi zi, presedintele Ion Iliescu anunta, invocand aceeasi lege, ca a aprobat inceperea cercetarii penale a fostului ministru taranist al Agriculturii, Ioan Muresan, pentru o afacere privind rezerva de stat. In sfarsit, intr-una din ultimele zile ale anului trecut, o informatie discret iesita de la Cotroceni spunea ca presedintele a clasat dosarul in care actualul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, era acuzat ca a semnat un contract de privatizare care s-a dovedit apoi ca era fraudulos. Asadar, in mai putin de trei saptamani, Cotroceniul a ajutat doi pesedisti sa eludeze "meandrele concretului" penal in care s-au varat, iar un taranist a fost trimis pachet la Parchet. Ce fel de lege e asta? Chinurile faceriiIntrata in vigoare pe 28 iulie 1999, Legea responsabilitatii ministeriale nu impunea ministrilor, in forma sa initiala, nici o responsabilitate. Contestata la Curtea Constitutionala tocmai din acest motiv, legea sufera o prima modificare in septembrie acelasi an, cand Guvernul Radu Vasile ii adauga, prin Ordonanta de Urgenta, doua infractiuni specifice ministrilor: impiedicarea exercitarii drepturilor si libertatilor vreunui cetatean si prezentarea de date inexacte Parlamentului si Presedintelui privind activitatea Guvernului. Ambele prevazute cu pedepse de la 2 la 7 ani. O ultima modificare a legii s-a produs in prima zi de lucru a Cabinetului Adrian Nastase, pe 29 decembrie 2000, cand s-a impus demnitarilor sa prezinte in maximum 15 zile de la terminarea mandatului un raport complet de activitate. In pofida acestor modificari, legea a ramas, pe ansamblul ei, una a imunitatii, si mai putin una a responsabilitatii, tocmai prin procedurile pe care le impune pentru cercetarea membrilor Guvernului. Numai trei institutii pot cere urmarirea penala a unor actuali sau fosti ministri: Senatul, Camera Deputatilor si Presedintele. In primele doua cazuri, procedura este identica celei de ridicare a imunitatii parlamentare: analiza in comisii, intocmirea raportului, vot in plen. Daca ministrul acuzat mai este si parlamentar, urmeaza obligatoriu si procedura propriu-zisa de ridicare a imunitatii, dupa acelasi tipic. Dupa cum se vede, o metodologie greoaie si, mai ales, puternic influentata de decizia politica. In cazul Presedintiei, lucrurile sunt mai simple - cel putin in ce priveste operativitatea. Oamenii presedintelui Legea spune ca presedintele sa infiinteze, prin decret, o comisie speciala de ancheta compusa din 5 membri, care analizeaza sesizarea si probele, ii audiaza pe cei acuzati si intocmeste un raport prin care propune fie cercetarea penala, fie clasarea cazului. Ultimul cuvant, oricum, il are presedintele. In textul legii nu se spune de unde trebuie luati cei cinci. Emil Constantinescu a infiintat comisia in mai 2000 si a compus-o din trei magistrati si doi generali de politie - insa aceasta nu a lucrat nimic, din lipsa de "materie prima". Ion Iliescu si-a alcatuit comisia in octombrie 2001 si preferintele sale au functionat dupa alta logica: un singur magistrat si un singur politist mai gasim in comisia sa. Ceilalti trei membri provin din structurile executivului si sunt, prin urmare, mult mai fragili in fata presiunilor politice ale sefilor lor. Este vorba de consilierul prezidential Serban Nicolae, desemnat si sef al comisiei, secretarul de stat Victor Ponta, seful Corpului de control al premierului, si Ion Marin, seful Corpului de control al lui Octav Cozmanca. Comisia lui Iliescu a rezolvat deja doua cazuri, ambele vizand portofoliul Agriculturii: Muresan, fostul, a fost trimis in ghearele procurorilor, iar Sarbu, actualul, a fost scutit de necazuri prin clasarea dosarului. Ipoteza ca, mai mult decat protectia ministrilor, aceasta lege poate fi transformata intr-o veritabila bata politica ne-a determinat sa comparam faptele pentru care cei doi ministri au fost acuzati, exclusiv prin prisma documentelor la care a avut acces comisia.

Dinamovistii au pierdut in Bulgaria

Liderul Diviziei A a inceput cu o infrangere turneul pe care il desfasoara in aceste zile la sud de Dunare. Sambata, in primul sau meci din cadrul turneului international de la Albena, "cainii rosii" au pierdut cu 0-2, la pauza 0-1, in fata formatiei bulgare Slavia Sofia. Echipa trimisa pe teren de tehnicianul Ion Marin a avut in componenta cateva nume noi, data fiind absenta titularilor convocati de selectionerul Anghel Iordanescu pentru actiunea Portugalia. In aceste conditii, primul unspreze al lui Dinamo a aratat astfel: Iliuciuc - Kirita, Nastase, Onut - Opriteanu, Andronic, Stanga, Talvan - S. Ilie, Cl. Niculescu, Cl. Dragan. Pe parcurs au mai fost introdusi pe teren Pulhac, Ionut Ilie, Ilin, Iodi si Semeghin. In programul liderului pentru turneul din Bulgaria a aparut ieri o noutate. Pana la meciul cu Levski Sofia, programat miercuri, Dinamo a perfectat pentru astazi o partida amicala cu Orlen Plock, o echipa poloneza aflata in aceasta perioada la pregatire in Bulgaria.

Stelea s-a alaturat giulestenilor

Dupa zece zile de chin, cat a durat cantonamentul de pregatire din Poiana Brasov si in care au avut parte de antrenamente infernale, rapidistilor nu le venea a crede ieri ca au scapat de acest "cosmar", cum au numit ei stagiul montan. Inainte de a reveni in Bucuresti, elevii lui Viorel Hizo au disputat un meci de pregatire in compania satelitului Tractorul Brasov, meci in care "Dulaul" a pus accent tot pe pregatirea fizica si pe angajament. Din cauza starii proaste a terenului, dar si a oboselii acumulate de giulesteni pe durata cantonamentului din Poiana, partida nu avea cum sa fie una spectaculoasa, dovada ca jocul prestat de cele doua echipe a fost mai degraba unul slab. Cu toate acestea, Hizo s-a aratat destul de multumit de pregatirea si evolutia elevilor sai, dar mai ales a echipei cu care a inceput partida: Radulescu - Stanciu, Perja, Mutica, Buta, Voicu - Ilyes, Sabau, Denis Serban - Sumudica si Nita. Desi destul de stearsa, partida nu a fost insa lipsita de ocazii, in final scorul fiind egal, 1-1. Spre satisfactia staff-ului tehnic giulestean, dar nu numai, golul "visiniilor" a fost reusit de mijlocasul Denis Serban, noua achizitie a Rapidului demonstrand ca s-a integrat repede in echipa lui Hizo. La meci a fost prezent, dar in tribuna, si noul portar al formatiei giulestene, Bogdan Stelea, care a revenit sambata in tara pentru a se alatura echipei antrenate de Viorel Hizo. Stelea a tinut sa sublinieze ca a acceptat oferta de a se transfera la Rapid nu neaparat pentru a fi selectionat de Anghel Iordanescu in echipa nationala, ci in primul rand pentru a ajuta gruparea de sub Grant. Cat priveste programul de pregatire al jucatorilor rapidisti, acestia vor avea doua zile libere, miercuri dimineata urmand sa se prezinte la baza sportiva Pro Rapid, unde vor efectua un antrenament. Joi este programata sa aiba loc o partida amicala in compania Astrei, iar pe 2 februarie este prevazut un alt meci de pregatire, cu Nationalul lui Cosmin Olaroiu.

Boloni: "Valentin Ceausescu este cel mai bun manager pe care l-am cunoscut"

Asa cum a promis la prima noastra intalnire cu el in Portugalia, Ladislau Boloni a organizat ieri o intalnire neprotocolara cu presa romana aflata la Rio Maior. Loti a recunoscut ca dupa cele 7 luni petrecute in Portugalia ii lipsesc multe lucruri din Romania, dar ca au fost si intamplari care i-au trezit supararea. Astfel, Loti a refuzat sa spuna daca s-a incheiat conflictul sau cu FRF, dar a lasat sa se inteleaga, cu o umbra de tristete in glas, ca nu. Un alt lucru care l-a nemultumit pe Boloni a fost declaratia lui Iordanescu data pe aeroport in momentul in care a revenit in tara pentru a prelua echipa nationala. "Nu a fost elegant ceea ce a spus si nu este corect sa analizezi si sa critici munca unui alt antrenor", a spus fostul selectioner. Blaturile din fotbalul romanesc, o alta problema spinoasa a noastra, a fost tratata de Loti cu rezerva celui care nu stie prea multe, dar totusi el a declarat: "Nu poate sa ma convinga nimeni ca un aranjament nu se poate descoperi sau nu se poate pedepsi. Daca pana acum, dupa ce mii de oameni au vorbit despre blaturi nu s-a descoperit nici unul, inseamna ca alta e problema si ca ne trebuie alte legi mai severe, mai usor de aplicat si care trebuie respectate. In fine, Boloni a vorbit si despre perioada petrecuta la Steaua inainte de '89, in care, dupa cum a spus, nimeni nu i-a cerut vreodata sa piarda vreun meci, ci numai de doua ori sa faca egal, lucru pentru care il considera pe Valentin Ceausescu "cel mai mare manager pe care l-am cunoscut in fotbalul romanesc, dat pe nedrept la o parte doar pentru ca-l cheama Ceausescu". Si pentru ca se gasea la capitolul presedinti de cluburi, Loti a spus ca, spre exemplu, Jean Padureanu, considerat conducatorul Cooperativei, este "un foarte bun presedinte de club si daca face blaturi, le face cum le fac si celelalte cluburi si va spun ca nu ma gandesc la nici o exceptie".

Capriati si Johansson, marii castigatori de la Australian Open

Finala probei de simplu feminin, disputata sambata, a constituit poate unul din cele mai frumoase si disputate meciuri ale editiei de anul acesta a turneului Australian Open. Asta poate si pentru ca ultimul act al turneului feminin le aducea fata in fata pe Jennifer Capriati si Martina Hingis, care aveau sa rescrie finala de anul trecut a turneului. La capatul unei partide tensionate, Capriati si-a adjudecat victoria cu scorul de 4-6, 7-6 (9/7), 6-2, gratie unei reveniri spectaculoase, de la 1-5 la 4-5 in primul set, si de la 0-4 la 3-5, apoi la 5-6 si in final la 7-6 in setul doi, reusind astfel sa-si pastreze titlul obtinut anul trecut. "Acesta a fost cel mai dificil meci pe care l-am jucat vreodata, dar este si cea mai frumoasa victorie din cariera mea", a spus la final Capriati, care, in urma acestei victorii, a obtinut suma de 585.800 de euro. De partea cealalta, elvetianca Martina Hingis, care a suferit cea de-a treia infrangere consecutiva in finala turneului de la Melbourne, si-a gasit cu greu cuvintele pentru a o felicita pe Capriati. "Jennifer a fost prea buna pentru mine", a marturisit Hingis, care a primit numai jumatate din suma castigata de Capriati. In ceea ce priveste finala masculina, disputata ieri, aceasta a produs o surpriza si mai mare, rusul Marat Safin, unul din favoritii competitiei, fiind invins de suedezul Thomas Johansson, cap de serie numarul 16, cu scorul de 3-6, 6-4, 6-4, 7-6 (7-4). Aflat la prima victorie importanta din cariera, Johansson, care a incasat si el un cec in valoare de 585.800 de euro, a spus ca nu s-a gandit nici o clipa la faptul ca ar putea castiga turneul si ca a avut noroc sa ajunga in finala si sa-l invinga pe Safin, exprimandu-si totodata regretul ca i-a stricat acestuia ziua de nastere, rusul implinind ieri 22 de ani.

Au renuntat la finala

enismanii romani Horia Tecau si Florin Mergea au renuntat la disputarea finalei turneului de dublu de la Australian Open rezervat juniorilor. Ieri, cand era programat sa se dispute ultimul act al competitiei, perechea romana a anuntat ca nu poate participa. Motivul il constituie o intindere musculara suferita de Horia Tecau in zona abdomenului. Cei doi juniori romani, care au primit un wild-card de la organizatori, urmau sa joace finala in compania perechii australiene Ryan Henry / Todd Reid.

Radu Niculescu a jucat la tineretul Galatei

Adus saptamana trecuta la Istanbul de Mircea Lucescu, atacantul Radu Niculescu a debutat in culorile galben-rosii sambata, dar in echipa de tineret a lui Galatasaray. Fostul bancar a evoluat o repriza intr-un meci amical disputat de formatia de tineret a clubului turc cu Bakirkoyspor si incheiat cu scorul de 1-0. Antrenorul secund al Galatei, Yasin Ozdenak, s-a aratat impresionat de calitatile jucatorului roman, dar a tinut sa precizeze ca are lipsuri la capitolul fizic. "Niculescu este in urma cu pregatirea si asta s-a vazut. Are nevoie de zece zile pentru a ajunge la nivelul celorlalti jucatori din lotul nostru. El va putea evolua astfel in derby-ul cu Fenerbahce, din cadrul etapei a XXIII", a spus Ozdenak. Nu de aceeasi parere este insa si vicepresedintele gruparii din Istanbul, care l-a atacat la sfarsitul saptamanii trecute pe antrenorul Mircea Lucescu: "Aceasta este o achizitie proasta. Mai lipseste ca Lucescu sa-si aduca aici si fiul, ca sa joace impreuna. Nu inteleg ce cauta la Galatasaray un jucator care nu se afla in lotul de baza al propriei sale echipe". Cu toate acestea, conducerea Galatei va depune astazi la Federatia Turca de Fotbal suma de 50.000 de dolari pentru a obtine licenta de joc a lui Radu Niculescu.

"Blaturile vin de la presedintii de cluburi"

Sambata dupa-amiaza, componenta nationalei secunde si selectionerul Anghel Iordanescu au fost vizitati in cantonament de atacantul lui Sporting, Marius Niculae. Accidentat pe 22 decembrie si operat pe 4 ianuarie, Niculae, om de baza la Sporting pana in acel moment, este indisponibil pana la sfarsitul acestui campionat, drept pentru care isi imparte timpul intre sala de recuperare de la stadion si casa. In aceste conditii, vizita in cantonamentul in care a facut primul lui antrenament pentru Sporting a insemnat iesirea din monotonie, lucru care l-a bucurat mult pe Nicu. Insotit de Cristina, prietena lui cu care locuieste in Portugalia, Niculae a venit la Rio Maior in jurul orei 18,45, ora Romaniei, si a mers direct in camera lui Anghel Iordanescu. Cei doi au petrecut impreuna mai bine de 30 de minute, timp in care au discutat, printre altele, despre accidentarea atacantului roman si despre felul in care merge recuperarea. Cu cinci minute inainte de ora 19,30, ora la care trebuia sa inceapa antrenamentul, Niculae s-a intalnit cu fotbalistii romani aflati la Rio Maior, cel mai mult timp discutand cu Mihalcea, fostul lui coechipier de la Dinamo. Dupa aceasta intalnire, Niculae a stat pentru cateva minute la dispozitia presei, iar una dintre declaratiile sale vine sa readuca in discutie problema blaturilor din fotbalul romanesc. Astfel, atacantul celor de la Sporting a precizat: "Problema blaturilor vine de la presedintii de cluburi si ar trebui dati la o parte cei care fac asa ceva. Nu e bine pentru fotbalul romanesc sa se mai faca blaturi pentru ca ati vazut ce au patit echipele noastre". La curent cu ceea ce se intampla in tara, pentru ca citeste presa romana pe Internet, Niculae si-a spus parerea si in celebrul caz Dossey, cel al portarului ghanez de la FC Brasov, care a declarat ca lui si coechipierilor sai li s-a cerut sa piarda un meci, dupa care nu si-a mai recunoscut declaratia: "Cred ca Dossey a spus adevarul prima data", a precizat Niculae, dupa care a continuat: "dar stiti cum e, vine presedintele clubului la tine si daca nu intorci declaratia ai probleme". In privinta discutiei sale cu Iordanescu, Marius nu a vrut sa vorbeasca, precizand ca a avut un caracter privat, dar s-a referit la grupa Romaniei in preliminariile CE 2004 si la recuperarea sa: "Este o grupa destul de echilibrata cu doua echipe nordice, dintre care Danemarca, deja calificata la mondiale, si cu Bosnia-Hertegovina, o reprezentanta a scolii iugoslave de fotbal. Fiecare dintre cele trei echipe, Romania, Danemarca si Norvegia, are sanse de calificare. In ceea ce priveste recuperarea mea, aceasta merge foarte bine si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper sa ma refac foarte bine. Nu ma grabesc, important este sa ma refac 100%". Imediat dupa ce a terminat cu turneul de fotbal de la Vale Do Tejo, nationala secunda a Romaniei s-a mutat la Rio Maior, intr-un cantonament folosit de Sporting Lisabona, pentru a pregati meciul de maine seara cu echipa lui Ladislau Boloni. Locul ales de Loti pentru echipa noastra este ideal pentru pregatire. Astfel, "Centro de Estagios e Formacao Desportiva" este una dintre cele mai bune doua astfel de baze sportive din Portugalia construita, si aceasta reprezinta un semnal de alarma pentru administratiile locale de acasa, din banii primariei. O primarie care are grija de 7.000 de suflete si care a oferit orasului, gratuit, dotarile cu adevarat occidentale. Astfel, aceasta baza intinsa pe o suprafata de 4,2 hectare contine patru terenuri de fotbal, doua cu iarba si doua cu gazon artificial, toate dotate cu nocturna, doua sali de sport, doua bazine de inot, dintre care unul acoperit, un minihotel dotat cu restaurant, sala de jocuri si sala de refacere. In plus, in jurul acestei baze, primaria a concentrat toate scolile din oras si a construit o universitate cu profil sportiv, toate in ideea de a oferi tinerilor un acces cat mai facil la sport. Si, ca o nota de curiozitate, aceasta baza este construita pe langa o echipa de fotbal, Uniao Desportiva de Rio Maior, din liga a cincea portugheza.

Doroftei, cetatean de onoare al Bailor Herculane

Campionul mondial en-titre al versiunii WBA, Leonard Doroftei, si-a petrecut week-end-ul impreuna cu familia la Baile Herculane, la invitatia presedintelui Federatiei Romane de Box, Iosif Armas. Cu aceasta ocazie, primarul statiunii, Ion Popovici, i-a oferit pugilistului titlul de cetatean de onoare al Bailor Herculane. La festivitatea organizata in parcul din centrul statiunii, Doroftei a fost intampinat de aproximativ 500 de persoane si de o fanfara care a intonat imnul Romaniei. Alaturi de Doroftei au fost prezenti ministrul Tineretului si Sportului, Georgiu Gingaras, si prefectul judetului Caras-Severin, Gheorghe Pavel Balan. Sambata seara, Leonard Doroftei a primit din partea fundatiei "Prietenii lui Hercules" Marele Premiu "Hercules", dupa care a participat la un bal organizat in onoarea sa de presedintele FRB, Iosif Armas.

Romania, invinsa la Cluj de Israel

Reprezentativa Romaniei a pierdut orice sansa de calificare la Campionatul European de baschet, dupa infrangerea, 72-56, in fata echipei Israelului. Intalnirea s-a desfasurat in Sala Sporturilor din Cluj-Napoca, intr-o atmosfera de zile mari, creata de cei 3.000 de spectatori. Desi au avut o evolutie buna, baschetbalistii romani au fost nevoiti sa se recunoasca invinsi de echipa Israelului care a avut un final de partida net superior. Antrenorul Mircea Vulc a inceput partida cu cinciul Stanescu, Helcioiu, Alexa, Burlacu, Popescu care a reusit, in sfertul al doilea al partidei, sa preia conducerea cu 30-26. Momentul decisiv al partidei a avut loc in sfertul trei, cand tricolorii au reusit sa aiba un avantaj de sapte puncte, 37-30. Baschetbalistii evrei au reactionat prompt, reusind 14 puncte consecutive fara ca reprezentativa Romaniei sa inscrie, in acest timp, vreun cos! Echipa Israelului a dominat finalul partidei, in timp ce jocul reprezentativei Romaniei a abundat in greseli presonale si desincronizari. Mircea Vulc i-a aruncat in lupta si pe Flavius Lapuste si clujeanul Tudor, fara efecte vizibile in jocul echipei. Arbitrul sarb Dragan Neszonic a condus excelent partida, incheiata cu scorul final de 72-56 in favoarea echipei Israelului. Dupa acest meci, Romania ocupa locul 4 cu 6 puncte in grupa B de calificare. Organizatorii au luat masuri speciale de securitate in interiorul si in jurul Salii Sporturilor din Cluj-Napoca. Zeci de jandarmi, fortele speciale DIAS si ofiteri ai SRI Cluj si ai serviciilor secrete israeliene au rascolit inainte de partida sala pentru a preveni un eventual incident.

Bolton Wanderers a pus ochii pe Prodan

Daniel Prodan are mari sanse de a juca in Premier League incepand cu luna februarie. Fundasul in varsta de 30 de ani, care in prezent se afla sub contract cu ocupanta locului doi din Divizia A, FC National, a fost remarcat de formatia engleza Bolton Wanderers in timpul turneului pe care il intreprinde in aceste zile in Portugalia cu echipa nationala B a Romaniei. Conform presei din Albion, antrenorul echipei britanice, Sam Allardyce, s-a aflat in tribunele stadionului din Almeirim, acolo unde joi seara trupa lui Anghel Iordanescu a disputat finala mica a turneului "Vale do Tojo", pierduta cu 3-6 in fata selectionatei Norvegiei. Prodan a fost in acel meci capitanul echipei noastre nationale, si chiar daca nu a avut o evolutie tocmai stralucita, a reusit sa il impresioneze pe Allardyce. Acesta s-a interesat la unul dintre oficialii delegatiei romane de situatia lui contractuala. Faptul ca poate pleca oricand de la FC National, dar mai ales ca nu trebuie platita nici o suma de transfer, l-a determinat pe tehnicianul englez sa ceara conducerii clubului Bolton inceperea tratativelor pentru achizitionarea lui. Didi Prodan, scapat de contractul cu Glasgow Rangers la inceputul anului trecut, a mai fost in vara in vizorul unei formatii din Albion. Internationalul roman a negociat transferul sau la Everton, cu lotul careia a si efectuat cateva antrenamente, dar totul a esuat, englezii preferand pana la urma un jucator mai tanar. Bolton Wanderers, care il mai are pe lista sa de achizitii pe atacantul norvegian Thorstein Helstad, se afla in prezent pe pozitia a 16-a in clasamentul din Premier League, foarte aproape de zona retrogradarii.

Disciplina - una din lectiile de baza ale tranzitiei

De ce performanta unora dintre economiile in tranzitie este mai buna decat a altora? Daca avantajele reformelor economice sunt atat de evidente, de ce unele guverne au fost atat de putin dispuse sa le accepte? Acestea sunt doar doua din intrebarile aduse in discutie de cel mai recent raport al Bancii Mondiale - "Analiza si lectiile din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica" - prezentat ieri la Bucuresti. La prima intrebare, raspunsul ce reiese din raportul BM este ca statele care au pus accent pe disciplina (de la cea fiscala, pana la cea manageriala) si incurajarea nou-venitilor, fie ca e vorba de mari companii sau de IMM-uri, de a se dezvolta au avut mai mult de castigat decat cele in care reformele au taraganat ani de zile. Cat priveste "indispozitia" unor guverne de a face reforme raspunsul este dat de influenta puternica exercitata de grupurile de interese provenite din fosta nomenclatura sau din noii imbogatiti ai tranzitiei, care, beneficiind de scutiri de plata, se opun reformei. "Trebuie pus un accent mai mare pe nou-veniti, fara insa a neglija restructurarea", a afirmat Mitra Pradeep, directorul Sectorului pentru Reducerea Saraciei si Management Economic pentru zona Europei si Asiei Centrale din Banca Mondiala. El a aratat ca "incurajarea nu poate merge prea departe fara disciplina", iar crearea unui mediu favorabil este cel putin la fel de importanta ca si restructurarea si reforma. "Romania este inca vulnerabila la socuri interne si externe", a declarat, la randul sau, Ziad Alahdad, seful misiunii Bancii Mondiale la Bucuresti, adaugand ca o crestere reala nu poate fi sustinuta decat de reforme structurale viabile. "Cheia cresterii economice o constituie interactiunea dintre intreprinderile vechi si cele noi", puncteaza raportul Bancii, aratand ca transferul de resurse de la primele la cele din urma este o sursa de crestere. Pentru aceasta, nou-venitii trebuie lasati sa-si castige un loc pe piata, pentru a absorbi forta de munca "eliberata" in urma reformelor. "Romania este o tara care a liberalizat foarte mult, dar reformele au fost incomplete", a afirmat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR. Societatile controlate de investitori strategici - mai performanteSurprinzand castigatorii si perdantii de pe urma reformei, raportul Bancii prezinta confruntarea dintre lucratorii de stat, potentialii nou-veniti, oligarhi si "insiderii" in acest proces. "Acolo unde riscul ca oligarhii si "insiderii" (n.r. persoane care obtin avantaje de pe urma relatiilor privilegiate cu politicieni) sa blocheze reforma este ridicat, potentialii nou-veniti si lucratorii din sectorul de stat fie ca vor respinge reforma, fie vor sprijini doar o reforma partiala. Acest fel de reforme partiale, liberalizarea fara disciplina si incurajarea selectiva fac din acapararea statului de catre oligarhi si "insideri" o profetie care se adevereste", mai spune raportul citat. Acelasi studiu pune in lumina un adevar pe care toate guvernele l-au ignorat: "sprijinul populatiei pentru reformele radicale depinde de perceptia credibilitatii guvernului in angajamentul sau de a urmari realizarea unor astfel de reforme". Raportul Bancii mai arata ca "proprietatea concertata, care asigura controlul sporit al managerilor de catre actionari, poate rezolva multe din problemele gestiunii intreprinderilor", opinand totodata ca societatile controlate de investitori strategici au avut rezultate mai bune decat cele controlate de holding sau alte institutii financiare.

Guvernul vrea sa puna ordine in mediul de afaceri

Pentru a inlatura barierele administrative care blocheaza mediul de afaceri, Guvernul va adopta in perioada urmatoare mai multe masuri referitoare la simplificarea inregistrarii firmelor si stimularea microintreprinderilor, a anuntat premierul Adrian Nastase dupa intalnirea cu ministrii de la Snagov. Astfel, microintreprinderile vor putea opta, in primii trei ani de la data infiintarii, fie pentru plata taxei pe profit, fie pentru impozitarea in functie de cifra de afaceri. In prezent, acestea sunt obligate sa plateasca automat taxa pe cifra de afaceri, indiferent de profitul obtinut. Nemultumirilor prezentate de investitori, legate de blocajele birocratice care stau in calea infiintarii unei firme, Nastase le-a raspuns ca hotararea pe care o va adopta Guvernul prevede eficientizarea Biroului Unic si facilitarea procedurilor de obtinere a permiselor si aprobarilor. "Vom merge pe un sistem bazat pe aprobarea tacita. Daca un investitor solicita o aprobare si nu primeste raspuns intr-un anumit termen (sa zicem in 30 de zile), se considera automat ca solicitarea respectiva este aprobata si astfel se elimina efectele negative si intarzierile provocate de lipsa unui raspuns din partea autoritatilor", a precizat premierul. De asemenea, Guvernul vrea sa transforme viitoarea Agentie Romana pentru Investitii intr-o "poarta unica de intrare a investitiilor straine", sa simplifice procedurile legate de solutionarea litigiilor comerciale si relansarea exporturilor. O alta masura implica asumarea de catre stat a rolului de datornic in relatiile cu societatile comerciale. Mai precis, autoritatile fiscale vor plati si ele penalitati societatilor carora nu le ramburseaza TVA in termen de 30 de zile. De asemenea, firmele isi vor intocmi bilanturile respectand noile norme contabile (IAS), iar companiile financiare aflate in proprietatea statului nu vor mai putea acorda imprumuturi, a mai spus Nastase. Problemele din privatizare, in special cele legate de calendarul acestora, vor face obiectul unei sedinte speciale de guvern. Primul-ministru s-a aratat ingrijorat de numarul mare - peste 14.000 - de litigii in care APAPS este antrenat dupa privatizarea unor societati. "Exista numeroase cazuri in care privatizarea s-a produs, dar din punct de vedere juridic persista o anumita incertitudine. Din aceasta cauza nu se pot face contracte, fuziuni s.a.m.d.", a spus Nastase. Pentru a remedia aceasta situatie, Guvernul va constitui o comisie formata din avocati, oameni de afaceri si reprezentanti ai APAPS care sa medieze litigiile aparute. Foto: Rompres

Renegocierea unor prevederi din acordul FMI - deocamdata, doar intentii ale Guvernului

Negociatorul-sef al FMI in relatia Romania, Neven Mates, va analiza, in prima parte a saptamanii viitoare, modul in care au fost respectate prevederile incluse in acordul stand-by, a declarat pentru Adevarul Stephan Cosse, seful misiunii Fondului la Bucuresti. O parte din echipa tehnica a FMI a inceput deja discutiile cu reprezentantii Ministerului Finantelor referitoare la aplicarea masurilor de politica fiscala si a rezultatelor obtinute in 2001. Avand in vedere ca o parte din prevederile acordului cu FMI au un impact social negativ foarte puternic, in special asupra populatiei sarace, premierul Adrian Nastase a declarat ca autoritatile romane doresc renegocierea unor intelegeri legate de regimul de impozitare a veniturilor si de cresterea tarifelor la energie. "Vizita Fondului are doua componente: o prima evaluare a masurilor luate si o readaptare a unor conditionalitati la realitatile sociale. Chiar daca aceste lucruri vor fi discutate cu reprezentantii FMI, tintele noastre privind deficitul, inflatia si cresterea economica raman neschimbate", ne-a declarat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. Surse din cadrul negocierilor ne-au precizat insa ca modificarea grilei de impozitare si masurile de sprijin pentru populatia saraca nu au fost inca discutate. Potrivit acelorasi surse, negociatorii FMI s-au aratat ingrijorati de tendinta de crestere a nivelului arieratelor si de neadoptarea la timp a legilor fiscale la care Guvernul s-a angajat.

La Siderurgica Hunedoara, restructurarea a inceput sa dea rezultate

ana la sfarsitul lui 2010, productia siderurgica romaneasca ar putea ajunge la 9 milioane tone de otel pe an, din care circa 5 milioane tone la Sidex, iar 900.000 tone otel la Siderurgica, al doilea combinat siderurgic al Romaniei. Siderurgica Hunedoara este principalul producator de laminate finite pline, profile fasonate si semifabricate din otel carbon, slab aliat si aliat din Romania. Pentru anumite tipodimensiuni (din gama de otel rotund, profile, senile de tractor si excavator, brazdar de plug, grinda Vanwersch, sustinator de galerii), Siderurgica este unic producator. Fisa companiei Capitalul social al societatii in anul 2000 a fost de 40,6 mil. USD Cifra de afaceri inregistrata in anul 2000 a fost de 73,6 mil. USD Pozitia societatii pe piata interna. Este cel mai mare furnizor de semifabricate pentru productia de tevi si principalul producator in gama completa de produse lungi laminate la cald din otel carbon si slab aliat (otel beton, profile grele, mijlocii si usoare, profile speciale). Asigura circa 80% din necesarul intern la otelurile de masa destinate constructiilor, infrastructurii sectorului energetic, precum si consumatorilor din industria constructiilor de masini (rulmenti, autoturisme, tractoare, autocamioane, nave etc.). Pozitia societatii pe piata externa. Exportul reprezinta 30% din cifra de afaceri a societatii, in anul 2000 acesta a fost de 22,1 milioane dolari. Siderurgica a inregistrat un sold pozitiv al balantei de comert exterior, in ultimii ani avand o piata de desfacere la export diversificata. Principalele tari in care exporta sunt: Germania, Anglia, Algeria, Italia, Spania, Franta, Danemarca, Grecia, Israel, Egipt, China. Stadiul restructurarii si modernizarii. Unitatea a inchis fluxul Cocserie, Aglomerare, Furnale, Otelarie Siemens-Martin care era depasit moral si din punct de vedere tehnic. Eforturile investitionale in unitate au fost concentrate la punerea in functiune a instalatiei de turnare continua TC 1-OE 2, precum si la modernizarea unor capacitati din sectorul de laminoare. Societatea va continua procesul de restructurare, avand in vedere asigurarea din resurse proprii si externe a fondurilor financiare. Productia. In anul 2000, productia realizata a fost urmatoarea: otel brut - 318,5 mii tone, laminate - 262,0 mii tone, din care: tagle tevi - 55,0 mii tone. Concluzii. Este o societate cu pozitie distincta pe piata interna si externa, asigurand 80% din necesarul de oteluri de masa al pietei interne de produse lungi si realizeaza 9% din exportul industriei siderurgice. Dispune de o forta de munca cu un inalt grad de calificare si are acreditare in domeniul calitatii conform SR EN 9002. Programul de restructurare Restructurarea tehnologicaProgramul de restructurare-modernizare de la Siderurgica vizeaza toate sectoarele tehnologice si urmareste eficientizarea activitatilor economice pe toate fluxurile de productie, precum si a sectorului de asigurare cu utilitati. Se are in vedere, de asemenea, ecologizarea la standarde europene a platformei industriale. In principal, programul cuprinde: finalizarea Cuptorului electric nr. 3 (EBT/100t) OE 2 si a modernizarii Masinii de Turnat Continuu (TC 1) pana in 15.12.2001; modernizarea unui laminor care sa produca profile mijlocii, grele si economice; modernizarea unui laminor care sa produca profile usoare si sarma (in colaci de 2 tone) in tandem cu a 2-a Masina de Turmat Continuu; modernizarea capacitatilor de pregatire a fierului vechi. Este necesar ca acest program de modernizare sa se realizeze pana in anul 2004. Efortul financiar este estimat la 80 milioane dolari. Capacitatea de productie dupa restructurare-modernizare va fi de 850 mii tone/an, dupa finalizarea programului de modernizare a fluxului OE2-TC 1, TC 2. Capacitatile ramase in functiune dupa realizarea programului de restructurare-modernizare vor fi: - Otelaria Electrica nr. 2 si Masinile de Turnat Continuu TC 2 TC 2; Otelaria Electrica nr. 1 si Laminorul de 800 mm; Laminorul de Profile Mijlocii, Grele si Economice; Laminorul de Profile Usoare si Sarma in colaci de 2 tone. Capacitati propuse pentru inchidere, dupa realizarea programului de restructurare-modernizare: Laminorul Blooming 1300, Laminorul Blooming 1000, Laminorul Sarma nr. 1, Laminorul Sarma nr. 2, Laminorul Semifabricate 2, Laminorul Semifabricate 1 din anul 2002, Laminorul Sarma nr. 3 din anul 2003, Laminorul Profile Mijlocii din anul 2003, Laminorul 650 mm din anul 2003. Restructurarea financiaraAplicarea programului de restructurare financiara va conduce la cresterea fluxului de numerar, insuficient insa pentru finantarea in continuare a programului de restructurare-modernizare. Deci, unitatea trebuie sa-si restructureze bilantul pentru a avea o situatie financiara corespunzatoare. Datoriile mari la bugetul de stat (27,4 milioane dolari) si nivelul ridicat al ajutoarelor de stat din trecut (33 milioane dolari) reprezinta principalele tinte ale programului de restructurare financiara. Situatia financiara actuala: Rezultatul brut din exploatare: 10,42 milioane dolari. Datorii la bugetul de stat (MFP si MMSS): 27,4 milioane dolari. Datorii de stat (altele decat MFP si MMSS): 1,3 milioane de dolari. Ajutoarele de stat din trecut: 33 milioane dolari. Masuri de restructurare financiara Transformarea datoriilor de stat (MFP si MMSS) in capital: 27,4 milioane dolari. Transformarea datoriilor de stat (altele decat MFP si MMSS) in datorii pe termen lung: 1,3 milioane dolari. Cresterea capitalului de lucru printr-un imprumut de 10,0 milioane dolari. Contractarea de imprumuturi noi cu garantii guvernamentale pentru investitii de 40,0 milioane dolari. Anularea datoriilor contractate ca ajutoare de stat de 33,0 milioane dolari. Ajutoare pentru restructurarea financiara Aceste ajutoare cuprind urmatoarele componente: 27,4 milioane dolari: datorii de stat transformate in capital; 17,4 milioane dolari: costurile garantiilor guvernamentale pentru creditele ce vor fi contractate; 33,0 milioane dolari: ajutoare de stat din trecut. Deci efortul financiar total estimat este de 78 milioane dolari si reprezinta ajutoarele necesare restructurarii financiare. Restructurarea socialaForta de munca la 31.12.2000 era de 8.570 salariati. Forta de munca la 31.12.2005 este estimata la 5.700 salariati. Forta de munca la 31.12.2010 este estimata la 4.850 salariati. Restructurarea sociala este prevazuta a se efectua, fara disponibilizari, in doua moduri: Externalizarea activitatii auxiliare activitatii de baza si tranformarea lor in societati comerciale pe actiuni - filiale ale SIDERURGICA; prin aceasta actiune se vor externaliza mai multe activitati cu cca. 1.600 persoane. Reducerea de personal pe cale naturala prin pensionari etc. Prin aceasta actiune se estimeaza reducerea personalului cu cca. 2.870 de persoane pana in anul 2005. Costul restructurarii sociale va fi de 23,1 milioane dolari, din care: - masuri active: 10,3 milioane dolari - costul crearii de noi locuri de munca: 12,8 milioane dolari. Repartizarea surselor financiare necesare: - FONDMET/UNIRMET/CRPM (conf. OUG 146/1999, HG 567/2000), fond pentru plata ajutorului de somaj (conf. OUG/2000): 6,7 milioane dolari; - Participare efectiva buget: 9,3 milioane dolari; - Fonduri externe atrase - comunitare, RICOP etc.: 7,1 milioane dolari; TOTAL: 23,1 milioane dolari. Disponibilizarile de personal efectuate la SIDERURGICA s-au realizat pe baza programelor de restructurare, in conformitate cu legislatia in vigoare. Aceste disponibilizari s-au constituit, in general, in masuri pasive de acompaniament social - pensionare la limita de varsta, plati compensatorii, ajutor de somaj. In perioada 1995-2000, de la SIDERURGICA Hunedoara s-au disponibilizat cca. 8.000 persoane. Dintre cei disponibilizati, doar un numar mic de persoane au fost din categoria celor pensionate si a celor care si-au gasit un nou loc de munca. Masurile de restructurare privind oprirea instalatiilor neperformante, modernizarea instalatiilor viabile si necesitatea de crestere a productivitatii vor determina o scadere a personalului in urmatorii 10 ani de cca. 4.000 persoane, din care pana in anul 2005 cca. 3.000 persoane. Conditia ca aceasta restructurare sa se desfasoare fara convulsii si disfunctionalitati consta in capacitatea statului, in principal reprezentat de organismele puterii locale, de a oferi un pachet de alternative sociale - actiunea fiind in mod necesar pregatita si materializata inaintea procesului de restructurare sociala a societatii. Ajutorul extern (UE, PHARE, RICOP etc.) este foarte important pentru SIDERURGICA, insa rolul statului ramane determinant. Costurile totale ale restructurarii sociale se ridica la cca. 23 milioane dolari, din care fondurile de la bugetul de stat reprezinta cca. 9 milioane dolari. Costurile sociale totale pentru SIDERURGICA Hunedoara reprezinta cca. 17% din totalul costurilor sociale ale industriei siderurgice. O perspectiva incitanta Prin finalizarea programului de restructurare-modernizare la SIDERURGICA Hunedoara, se propun urmatoare: - capacitatea de 850.000 t/an otel brut; - programul de fabricatie; - tagle tevi: 200.000 t/an; - profile grele + mijlocii clasice si economice: 280.000 t/an; - profile usoare + sarma: 190.000 t/an - tagle, blum forja, profile grele carbon, aliate si rulmenti: 100.000 t/an. Costurile evaluate ale restructurarii sunt de aproximativ 181 mil. USD pentru: - restructurarea-modernizarea tehnologica: 80 mil. USD; - restructurarea financiara: 78 mil. USD; - restructurarea sociala: 23 mil. USD. Situatia actuala a personalului din siderurgie Costul restructurarii sociale este estimat la cca. 135 mil. USD din care: - masuri pasive (plati compensatorii, ajutor de somaj): 5 mil. USD; - masuri active (reconversie profesionala si alternativa sociala): 55 mil. USD; - crearea de noi locuri de munca: 75 mil. USD. In 2002, se continua modernizarea Otelariei Electrice nr. 2In ultima zi a lunii noiembrie 2001, la Siderurgica Hunedoara a fost turnata prima sarja prin intermediul masinii de turnat continuu modernizate de la Otelaria Electrica nr. 2. Modernizarea masinii de turnat continuu prezinta o serie de avantaje tehnice si economice extrem de importante pentru Siderurgica. Astfel, au fost eliminate mai multe etape de elaborare a otelului - incalzirea intr-un laminor degrosisor, eliminarea etapei de turnare in lingou, reducerea pierderilor de metal, reducerea consumului de energie pentru reincalzirea lingoului in vederea laminarii. Durata unei sarje de turnare a fost redusa de la 14-16 ore la 45-60 de minute, iar costurile de productie au fost diminuate cu 39 de dolari pe tona de otel. Considerand ca aceasta investitie a fost vitala pentru Siderurgica, deoarece societatea nu ar fi putut supravietui pe piata otelului in actualele conditii de concurenta acerba, dl Doru GAITA, directorul general al SIDERURGICA, se arata optimist in privinta continuarii modernizarilor de completare: "In luna aprilie, cand va fi pus in functiune si cuptorul electric numarul 3 din cadrul Otelariei Electrice numarul 2, investitia efectuata cu sprijinul Guvernului, care a acordat garantie pentru contractarea creditului in valoare de 5 milioane de dolari, va fi incununata de succes deplin, deoarece atunci vom reduce semnificativ si costurile de productie a otelului lichid. Inca de la inceputul mandatului nostru la Siderurgica Hunedoara ne-am propus va viabilizam intreprinderea cat mai rapid cu putinta si ne-am bucurat de un sprijin consistent atat din partea A.P.A.P.S., cat si din partea Guvernului Romaniei".

Autoritatile - convinse de "importanta deosebita a Curtii de Conturi"

"Suntem convinsi de importanta deosebita a Curtii de Conturi. Suntem constienti ca de activitatea dvs. depinde drumul de dezvoltare democratica al Romaniei", s-a adresat Tudor Mohora, membru al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, salariatilor Curtii de Conturi, cu ocazia aniversarii a 138 de ani de la infiintare. "Activitatea Curtii de Conturi constituie una din conditiile de baza a unei bune guvernari in Romania", este de parere presedintele Ion Iliescu, care a transmis mesajul sau de felicitare prin consilierul Gheorghe Zaman. Cu toate ca autoritatile statului marcheaza, de fiecare data cand au ocazia, rolul si importanta Curtii de Conturi, nu s-au grabit sa adopte un cadru legal complet pentru functionarea institutiei si nici sa numeasca un nou presedinte. Reamintim ca Ioan Condor si-a dat demisia din functia de presedinte al Curtii de Conturi in septembrie anul trecut. Reprezentantul Camerei Deputatilor a recunoscut, ieri, ca "prelungirea dezbaterilor in Parlament asupra Legii Curtii de Conturi a condus la o stare de incertitudine in activitatea institutiei", care, spune el, "nu este fireasca si nu poate duce la cresterea eficientei". Dupa parerea lui Mohora, "daca ar fi sa se dea vina pe cineva, atunci vinovata este procedura democratica de dezbatere a legilor in Parlament". Profitand de faptul ca Mohora i-a ridicat mingea la fileu, Condor a declarat: "Suntem beneficiarii unor atributii foarte extinse si foarte grele (noua lege introduce controlul procesului de privatizare - n.r.) si este indispensabila crearea a 400 de posturi pentru indeplinirea tuturor atributiilor", a precizat Condor, uitandu-se spre ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, prezent si el la festivitate, care insa n-a avut nici o reactie. Bugetul pe 2002 al Curtii de Conturi nu permite angajarea de personal decat daca se dau ceva bani pe ultima suta de metri. Cum insa ministrul Tanasescu n-a articulat nici un cuvant, s-a trecut peste acest subiect, continuandu-se seria felicitarilor. Ca doar a fost sarbatoare!