Oameni pentru NATO

Pentru prima data in istorie, Armata Romaniei nu mai are responsabilitati doar in apararea teritoriului national. O data cu invitarea si apoi admiterea in NATO, armata are, alaturi de aliati, responsabilitati in apararea intregului spatiul euro-atlantic. Dupa ce Alianta si Rusia s-au asezat la aceeasi masa, in primavara acestui an, la Reykjavik si Roma, s-a cazut de acord ca terorismul - si in curand si dictaturile - vor fi combatute, inclusiv cu forta, peste tot in lume. Componenta militara a NATO va intra rapid in contact deplin cu Armata Romaniei. Reforma si rezultatele bune in domeniul Armatei ar putea fi un imens castig de imagine pentru Romania si ar da speranta Vestului ca pana la urma transformarea tarii noastre nu va fi atat de dificila pe cat se crede astazi. In Armata, reforma pare mai simpla fiindca, spre deosebire de economie, de exemplu, aici ea se poate face la ordin. In realitate, si in Armata, la fel ca in toate domeniile din tara noastra, strategiile si doctrinele invechite sunt extrem de rezistente la schimbare. Armata intregului popor - doctrina lansata de Ceausescu impletind conceptele nationaliste cu cele comuniste plus asa-zisa disidenta fata de Moscova - trebuie sa se transforme in Armata lumii occidentale. La sfarsitul anului 2002, Armata Romaniei nu arata nici mai bine, nici mai rau decat restul societatii romanesti. E drept ca ea a fost redusa de la peste 220 de mii de oameni in '89 la 140 de mii astazi. In rest, armata are si dezertori ce fug din post impuscand civili nevinovati, dar si militari decorati de SUA si NATO. Armata are si patrioti adevarati, dar si profitori nerusinati, si inteligente sclipitoare, dar si paranoici. Din '89 incoace, constrangerile bugetare au redus si mai mult capacitatea de lupta a Armatei si asa grav afectata de muncile la care Ceausescu supunea militarii. Dar nici in planul doctrinei Armata nu a izbutit sa intre in cadenta cu vremurile. Razboaiele de la sfarsitul secolului XX - Irak, Iugoslavia - nu au reusit sa clinteasca semnificativ strategiile armatei. Academia Militara preda in continuare din plin cursuri despre bataliile intre tancuri sau pregatirile de artilerie. Si asta in plina epoca a razboaielor purtate din aer, a bombelor inteligente si a grupelor de interventie rapida. Aceeasi inertie se manifesta si in privinta pregatirii de lupta gen comando-antitero. Baza teoretica pentru tinerii ofiteri este insuficienta, iar bazele de antrenament nu exista. Lucrurile nici nu se pot schimba semnificativ cata vreme multi generali pensionari predau in continuare cursuri in Academiile Militare. Si asta in timp ce Romania este printre putinele tari din lume care are ofiteri cu experienta participanti la conflicte pe tot globul. Oameni care pot vorbi in cunostinta de cauza despre ambuscadele din care au reusit sa scape sau despre conditiile de supravietuire in jungla sau desert. Bugetul Armatei nu va fi mare nici in urmatorii ani fiindca si in Romania au prioritate sanatatea, invatamantul sau securitatea cetateanului la el acasa. De aceea, Armata va continua procesul de micsorare numerica si in urmatorii cinci ani, cand va ajunge la circa 90 de mii de oameni. Mecanismul de disponibilizare al militarilor este bine pus la punct, oamenii primind compensatii de sute de milioane de lei si pensii mult peste salariul mediu pe economie. Si totusi nici aceasta armata redusa nu are cum sa intre in NATO. Nici un stat din lume nu intra in NATO cu toata armata. Romania are in prezent 2.400 de militari compatibili cu standardele Aliantei si ar putea ajunge, daca totul merge bine, in 3-4 ani la circa 10.000. Este deja foarte mult pentru o tara ca Romania. La Praga, secretarul general al Aliantei, lordul Robertson, spunea noilor invitati ca NATO nu are nevoie de la ei de "heavy metal equipments", adica de fieraraie - tancuri, tunuri, nave si avioane. El a sugerat fiecarui nou invitat sa se concentreze asupra unor noi domenii in care ar putea contribui cu adevarat la securitatea Aliantei. Presedintele Iliescu a promis in afara militarilor din Afganistan trupe de vanatori de munte, politie militara, dar si transport aerian pe distante lungi. Fara indoiala, acest ultim domeniu reprezinta mai mult o chestiune de imagine pentru tara noastra. Romania are patru avioane americane Hercules care au facut razboiul din Vietnam. Din acestea, doua sunt operationale si doua sunt tinute pentru piese de schimb. Din cele doua, unul e la dispozitia ISAF in Afganistan si celalalt e taxi pentru oficialii care viziteaza detasamentul romanesc din Kandahar. Sigur ca Romania si-a transportat singura trupele si o parte a echipamentelor in zona de lupta - Germania a inchiriat aeronave de transport Antonov de la ucraineni -, dar acest lucru nu inseamna ca tara noastra poate fi in mod real un furnizor de transport aerian militar. In schimb, unitatea de vanatori de munte de la Brasov se antreneaza de ani de zile cu americanii si britanicii, trezindu-le acestora respectul si admiratia. Unitatea de politie militara si-a purtat bocancii prin praful tuturor razboaielor din Balcani. Brigada 81 mecanizata de la Bistrita, ce va inlocui detasamentul romanesc din Kandahar de la 1 ianuarie, are in spate aproape un deceniu de participare la conflictele din Somalia, Angola, Bosnia si Kosovo. In sfarsit, cu adevarat operationale si acceptate de NATO sunt serviciile de informatii militare si unii ofiteri de Stat Major. Trei ofiteri romani se afla de multe luni la Tampa, in Florida, unde e situat Comandamentul razboiului din Afganistan, lucrand efectiv cu militari americani. In ceea ce priveste oferta de militari, Romania chiar are cu ce se laud