Copiii cerşetori, sclavi sub ochii autorităţilor

Micuţii sunt puşi să stârnească mila chiar din primele luni de viaţă

Îi vezi în intersecţii, mişunând printre maşini, cu mâna întinsă. Au faţa murdară, hainele înnegrite şi poartă după ei ba un biberon gol, ba un carton pe care scrie "muritori de foame". Îi vezi prin metrouri, însoţiţi de tineri dubioşi, servind unora poveşti despre familii numeroase, părinţi morţi şi bani puţini. Au până-n 10 ani şi câştigă din cerşit un sfert de salariu minim pe zi. Iar părinţii lor, vii şi nevătămaţi, îi veghează de pe margine. Deşi au atribuţii legale atât pentru amenzi, cât şi pentru dosare penale, poliţiştii preferă prima variantă, în loc să se ocupe de destructurarea reţelelor de cerşetori.

Şase copii
între trei şi şapte ani şi unul de 10 ani au cerşit de zor, până spre sfârşitul săptămânii trecute, în intersecţia de la Plaza România. O fetiţă cu cârlionţii cam la nivelul farurilor maşinilor îşi făcea de treabă cu o cârpă plină de praf, cerând cu voce suavă "1.000 de lei". Alţi princhindei vânau geamurile deschise şi repetau milogeala. Vizavi de staţia tramvaiului 41, pe o bancă, la soare, stăteau "paznicii" (foto jos). Cinci rromi, un bărbat şi patru femei, îi monitorizau atent pe cei mici. Din când în când, femeile porneau în patrulare. Băteau "zebrele" de zeci de ori, asigurându-se că totul este în ordine. Mulţumite, mai serveau câte o cafea. Copiii, lihniţi şi obosiţi, nu primeau nimic. Dacă se simţeau luate în vizor, „supraveghetoarele" suiau copiii în tramvaie şi "curăţau" zona. Procedura s-a repetat şi la sosirea poliţiştilor, doi la număr. "De fiecare dată se întâmplă aşa. Acum ne chinuim să-i convingem pe agenţi să vină îmbrăcaţi în civil", a spus unul dintre cei trei asistenţi sociali ajunşi la Plaza. Totuşi, aceştia au reuşit să "pescuiască" un copil care rămăsese în urmă, pierdut prin fumul camioanelor. Luată cu frumosul, fetiţa a îngânat ceva despre maică-sa, Argentina, şi a recunoscut cu inocenţă că cerşea. Apoi a fost urcată în maşina de poliţie şi dusă la Secţia 22, pentru amprente.

„Şi ce dacă-i pun să cerşească?!"

După două zile, poliţiştii au revenit cu trei echipaje. N-au renunţat la uniforme, însă au reuşit să-i prindă pe cei cinci adulţi. De copii s-au ocupat asistenţii sociali. Târâţi cu forţa la Secţia 22, rromii au făcut un scandal monstru, începând cu rugăminţi fierbinţi şi promisiuni şi sfârşind cu ameninţări. "Vă dăm sub semnătură că, dacă ne mai prinde pe stradă cu ăştia mici, să ni-i ia şi pe noi să ne trimită la puşcărie. Dacă nu se poate altfel, mă duc şi dau în cap şi gata", a încercat să-i înduplece pe poliţişti unul dintre ţigani. "Sunt copiii mei, eu i-am făcut şi îi cresc cum vreau eu. Ce dacă merg la cerşit? Ne luăm de mâncare, că nu dăm în cap şi nu furăm. N-am cu ce să-i cresc. De ce să-i dau de lângă mine? Eu nu pot să muncesc. Nu ştiu carte şi sunt bolnavă", a recitat o femeie, plângând cu lacrimi de crocodil. Apoi, ca să fie şi mai credibilă, a imitat perfect un leşin, iar celelalte ţigănci s-au adunat în jurul ei să o stropească cu apă şi să-i dea calmante şi o ţigară. "Pe mine de ce m-aţi adus? Asta nu e fata mea, e a lu’ cumnatu-miu, care e plecat în Italia. Eu nu o pun să se ducă. Ea vrea singură şi se ţine după mine. Nici nu ştiu cum o cheamă", s-a revoltat Argentina, femeia a cărei fetiţă fusese prinsă în urmă cu două zile la cerşit. Apoi redată familiei. Nicolae Gorunescu, angajat al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 6, spune că una dintre femei şi copilul ei au mai trecut o dată pe la poliţie, în 2006, dar s-au întors fără probleme la "serviciu".

Copil fără certificat de naştere, mamă fără buletin

În procesul-verbal, poliţiştii au scris clar: "Minorii au fost determinaţi să cerşească de către cei cinci adulţi". Însă stabilirea identităţii vinovaţilor a însemnat un alt circ. Poliţiştii i-au legitimat pe Ion Gheorghe şi Radu Octavian, iar una dintre femei a declarat că o cheamă Doşan. Două dintre pirande nici nu au buletin. Rromii sunt domiciliaţi în Buzău şi Prahova, însă au susţinut că stau în localitatea Moziceni, din judeţul Argeş. Cât despre copii, patru poartă numele de familie Radu, iar doi nu au certificate de naştere. Unul dintre micuţii fără identitate este fiul unei femei fără buletin. Ion Gheorghe a afirmat că unul dintre copii este al său, dar pe certificatul de naştere al minorului nu este trecut numele tatălui. "Pe copii i-am internat în Centrul de Plasament de Urgenţă. Se vede c-au fost crescuţi într-o stare de sălbăticie. Când am vrut să-i culcăm, s-au băgat sub pat", a spus Nicolae Gorunescu, menţionând că toţi micuţii au admis că cerşeau. După toate acestea, rromii au fost doar amendaţi. Dar nu s-au potolit. Deposedaţi de "obiectul muncii", ei au trecut în mai multe rânduri pe la sediul DGASPC din sectorul 6 şi au protestat în stilul
specific. "Erau vreo 10 persoane şi ne-au ameninţat că-şi dau foc şi că ne rup gâtul dacă nu le dăm copiii. A trebuit să chemăm jandarmii ca să-i liniştim", a povestit Nicolae Gorunescu. Tot el a mai zis că rromii, care mai au doi-trei copii declaraţi, şi-au încropit nişte cocioabe pe undeva pe lângă CET Vest.

Poliţia se face că munceşte

Convocaţi întotdeauna de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului, oamenii legii descind, constată, avertizează şi, mai rar, amendează. Când nu fug, adulţii vinovaţi se aleg cu o sancţiune între 1 şi 5 milioane de lei vechi, pe care nu o plătesc niciodată. Copiii mai ajung, din când în când, prin centrele de plasament. Oricum, cei care se folosesc de micuţi izbutesc în permanenţă să găsească alţi copii. Deşi aceşti indivizi pot fi condamnaţi la închisoare între unu şi cinci ani, poliţiştii nu se ostenesc să le întocmească dosare penale. Tot mecanismul este "uns" de deciziile Tribunalului Bucureşti, care trimite minorii luaţi în custodie de centrele din Capitală înapoi în provincie, de unde provin majoritatea micuţilor. Odată ajunşi acolo, ei revin în ghearele aşa-zişilor părinţi.

În episodul următor vom afla cum trăieşte prima generaţie de oameni ai străzii, ajunsă acum în ghetouri. Cei pe care i-am întâlnit au acum principii. Nu acceptă să li se spună boschetari, aurolaci sau cerşetori. Se consideră doar blestemaţi.