"Blaturile vin de la presedintii de cluburi"

Sambata dupa-amiaza, componenta nationalei secunde si selectionerul Anghel Iordanescu au fost vizitati in cantonament de atacantul lui Sporting, Marius Niculae. Accidentat pe 22 decembrie si operat pe 4 ianuarie, Niculae, om de baza la Sporting pana in acel moment, este indisponibil pana la sfarsitul acestui campionat, drept pentru care isi imparte timpul intre sala de recuperare de la stadion si casa. In aceste conditii, vizita in cantonamentul in care a facut primul lui antrenament pentru Sporting a insemnat iesirea din monotonie, lucru care l-a bucurat mult pe Nicu. Insotit de Cristina, prietena lui cu care locuieste in Portugalia, Niculae a venit la Rio Maior in jurul orei 18,45, ora Romaniei, si a mers direct in camera lui Anghel Iordanescu. Cei doi au petrecut impreuna mai bine de 30 de minute, timp in care au discutat, printre altele, despre accidentarea atacantului roman si despre felul in care merge recuperarea. Cu cinci minute inainte de ora 19,30, ora la care trebuia sa inceapa antrenamentul, Niculae s-a intalnit cu fotbalistii romani aflati la Rio Maior, cel mai mult timp discutand cu Mihalcea, fostul lui coechipier de la Dinamo. Dupa aceasta intalnire, Niculae a stat pentru cateva minute la dispozitia presei, iar una dintre declaratiile sale vine sa readuca in discutie problema blaturilor din fotbalul romanesc. Astfel, atacantul celor de la Sporting a precizat: "Problema blaturilor vine de la presedintii de cluburi si ar trebui dati la o parte cei care fac asa ceva. Nu e bine pentru fotbalul romanesc sa se mai faca blaturi pentru ca ati vazut ce au patit echipele noastre". La curent cu ceea ce se intampla in tara, pentru ca citeste presa romana pe Internet, Niculae si-a spus parerea si in celebrul caz Dossey, cel al portarului ghanez de la FC Brasov, care a declarat ca lui si coechipierilor sai li s-a cerut sa piarda un meci, dupa care nu si-a mai recunoscut declaratia: "Cred ca Dossey a spus adevarul prima data", a precizat Niculae, dupa care a continuat: "dar stiti cum e, vine presedintele clubului la tine si daca nu intorci declaratia ai probleme". In privinta discutiei sale cu Iordanescu, Marius nu a vrut sa vorbeasca, precizand ca a avut un caracter privat, dar s-a referit la grupa Romaniei in preliminariile CE 2004 si la recuperarea sa: "Este o grupa destul de echilibrata cu doua echipe nordice, dintre care Danemarca, deja calificata la mondiale, si cu Bosnia-Hertegovina, o reprezentanta a scolii iugoslave de fotbal. Fiecare dintre cele trei echipe, Romania, Danemarca si Norvegia, are sanse de calificare. In ceea ce priveste recuperarea mea, aceasta merge foarte bine si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper sa ma refac foarte bine. Nu ma grabesc, important este sa ma refac 100%". Imediat dupa ce a terminat cu turneul de fotbal de la Vale Do Tejo, nationala secunda a Romaniei s-a mutat la Rio Maior, intr-un cantonament folosit de Sporting Lisabona, pentru a pregati meciul de maine seara cu echipa lui Ladislau Boloni. Locul ales de Loti pentru echipa noastra este ideal pentru pregatire. Astfel, "Centro de Estagios e Formacao Desportiva" este una dintre cele mai bune doua astfel de baze sportive din Portugalia construita, si aceasta reprezinta un semnal de alarma pentru administratiile locale de acasa, din banii primariei. O primarie care are grija de 7.000 de suflete si care a oferit orasului, gratuit, dotarile cu adevarat occidentale. Astfel, aceasta baza intinsa pe o suprafata de 4,2 hectare contine patru terenuri de fotbal, doua cu iarba si doua cu gazon artificial, toate dotate cu nocturna, doua sali de sport, doua bazine de inot, dintre care unul acoperit, un minihotel dotat cu restaurant, sala de jocuri si sala de refacere. In plus, in jurul acestei baze, primaria a concentrat toate scolile din oras si a construit o universitate cu profil sportiv, toate in ideea de a oferi tinerilor un acces cat mai facil la sport. Si, ca o nota de curiozitate, aceasta baza este construita pe langa o echipa de fotbal, Uniao Desportiva de Rio Maior, din liga a cincea portugheza.

Doroftei, cetatean de onoare al Bailor Herculane

Campionul mondial en-titre al versiunii WBA, Leonard Doroftei, si-a petrecut week-end-ul impreuna cu familia la Baile Herculane, la invitatia presedintelui Federatiei Romane de Box, Iosif Armas. Cu aceasta ocazie, primarul statiunii, Ion Popovici, i-a oferit pugilistului titlul de cetatean de onoare al Bailor Herculane. La festivitatea organizata in parcul din centrul statiunii, Doroftei a fost intampinat de aproximativ 500 de persoane si de o fanfara care a intonat imnul Romaniei. Alaturi de Doroftei au fost prezenti ministrul Tineretului si Sportului, Georgiu Gingaras, si prefectul judetului Caras-Severin, Gheorghe Pavel Balan. Sambata seara, Leonard Doroftei a primit din partea fundatiei "Prietenii lui Hercules" Marele Premiu "Hercules", dupa care a participat la un bal organizat in onoarea sa de presedintele FRB, Iosif Armas.

Romania, invinsa la Cluj de Israel

Reprezentativa Romaniei a pierdut orice sansa de calificare la Campionatul European de baschet, dupa infrangerea, 72-56, in fata echipei Israelului. Intalnirea s-a desfasurat in Sala Sporturilor din Cluj-Napoca, intr-o atmosfera de zile mari, creata de cei 3.000 de spectatori. Desi au avut o evolutie buna, baschetbalistii romani au fost nevoiti sa se recunoasca invinsi de echipa Israelului care a avut un final de partida net superior. Antrenorul Mircea Vulc a inceput partida cu cinciul Stanescu, Helcioiu, Alexa, Burlacu, Popescu care a reusit, in sfertul al doilea al partidei, sa preia conducerea cu 30-26. Momentul decisiv al partidei a avut loc in sfertul trei, cand tricolorii au reusit sa aiba un avantaj de sapte puncte, 37-30. Baschetbalistii evrei au reactionat prompt, reusind 14 puncte consecutive fara ca reprezentativa Romaniei sa inscrie, in acest timp, vreun cos! Echipa Israelului a dominat finalul partidei, in timp ce jocul reprezentativei Romaniei a abundat in greseli presonale si desincronizari. Mircea Vulc i-a aruncat in lupta si pe Flavius Lapuste si clujeanul Tudor, fara efecte vizibile in jocul echipei. Arbitrul sarb Dragan Neszonic a condus excelent partida, incheiata cu scorul final de 72-56 in favoarea echipei Israelului. Dupa acest meci, Romania ocupa locul 4 cu 6 puncte in grupa B de calificare. Organizatorii au luat masuri speciale de securitate in interiorul si in jurul Salii Sporturilor din Cluj-Napoca. Zeci de jandarmi, fortele speciale DIAS si ofiteri ai SRI Cluj si ai serviciilor secrete israeliene au rascolit inainte de partida sala pentru a preveni un eventual incident.

Bolton Wanderers a pus ochii pe Prodan

Daniel Prodan are mari sanse de a juca in Premier League incepand cu luna februarie. Fundasul in varsta de 30 de ani, care in prezent se afla sub contract cu ocupanta locului doi din Divizia A, FC National, a fost remarcat de formatia engleza Bolton Wanderers in timpul turneului pe care il intreprinde in aceste zile in Portugalia cu echipa nationala B a Romaniei. Conform presei din Albion, antrenorul echipei britanice, Sam Allardyce, s-a aflat in tribunele stadionului din Almeirim, acolo unde joi seara trupa lui Anghel Iordanescu a disputat finala mica a turneului "Vale do Tojo", pierduta cu 3-6 in fata selectionatei Norvegiei. Prodan a fost in acel meci capitanul echipei noastre nationale, si chiar daca nu a avut o evolutie tocmai stralucita, a reusit sa il impresioneze pe Allardyce. Acesta s-a interesat la unul dintre oficialii delegatiei romane de situatia lui contractuala. Faptul ca poate pleca oricand de la FC National, dar mai ales ca nu trebuie platita nici o suma de transfer, l-a determinat pe tehnicianul englez sa ceara conducerii clubului Bolton inceperea tratativelor pentru achizitionarea lui. Didi Prodan, scapat de contractul cu Glasgow Rangers la inceputul anului trecut, a mai fost in vara in vizorul unei formatii din Albion. Internationalul roman a negociat transferul sau la Everton, cu lotul careia a si efectuat cateva antrenamente, dar totul a esuat, englezii preferand pana la urma un jucator mai tanar. Bolton Wanderers, care il mai are pe lista sa de achizitii pe atacantul norvegian Thorstein Helstad, se afla in prezent pe pozitia a 16-a in clasamentul din Premier League, foarte aproape de zona retrogradarii.

Disciplina - una din lectiile de baza ale tranzitiei

De ce performanta unora dintre economiile in tranzitie este mai buna decat a altora? Daca avantajele reformelor economice sunt atat de evidente, de ce unele guverne au fost atat de putin dispuse sa le accepte? Acestea sunt doar doua din intrebarile aduse in discutie de cel mai recent raport al Bancii Mondiale - "Analiza si lectiile din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica" - prezentat ieri la Bucuresti. La prima intrebare, raspunsul ce reiese din raportul BM este ca statele care au pus accent pe disciplina (de la cea fiscala, pana la cea manageriala) si incurajarea nou-venitilor, fie ca e vorba de mari companii sau de IMM-uri, de a se dezvolta au avut mai mult de castigat decat cele in care reformele au taraganat ani de zile. Cat priveste "indispozitia" unor guverne de a face reforme raspunsul este dat de influenta puternica exercitata de grupurile de interese provenite din fosta nomenclatura sau din noii imbogatiti ai tranzitiei, care, beneficiind de scutiri de plata, se opun reformei. "Trebuie pus un accent mai mare pe nou-veniti, fara insa a neglija restructurarea", a afirmat Mitra Pradeep, directorul Sectorului pentru Reducerea Saraciei si Management Economic pentru zona Europei si Asiei Centrale din Banca Mondiala. El a aratat ca "incurajarea nu poate merge prea departe fara disciplina", iar crearea unui mediu favorabil este cel putin la fel de importanta ca si restructurarea si reforma. "Romania este inca vulnerabila la socuri interne si externe", a declarat, la randul sau, Ziad Alahdad, seful misiunii Bancii Mondiale la Bucuresti, adaugand ca o crestere reala nu poate fi sustinuta decat de reforme structurale viabile. "Cheia cresterii economice o constituie interactiunea dintre intreprinderile vechi si cele noi", puncteaza raportul Bancii, aratand ca transferul de resurse de la primele la cele din urma este o sursa de crestere. Pentru aceasta, nou-venitii trebuie lasati sa-si castige un loc pe piata, pentru a absorbi forta de munca "eliberata" in urma reformelor. "Romania este o tara care a liberalizat foarte mult, dar reformele au fost incomplete", a afirmat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR. Societatile controlate de investitori strategici - mai performanteSurprinzand castigatorii si perdantii de pe urma reformei, raportul Bancii prezinta confruntarea dintre lucratorii de stat, potentialii nou-veniti, oligarhi si "insiderii" in acest proces. "Acolo unde riscul ca oligarhii si "insiderii" (n.r. persoane care obtin avantaje de pe urma relatiilor privilegiate cu politicieni) sa blocheze reforma este ridicat, potentialii nou-veniti si lucratorii din sectorul de stat fie ca vor respinge reforma, fie vor sprijini doar o reforma partiala. Acest fel de reforme partiale, liberalizarea fara disciplina si incurajarea selectiva fac din acapararea statului de catre oligarhi si "insideri" o profetie care se adevereste", mai spune raportul citat. Acelasi studiu pune in lumina un adevar pe care toate guvernele l-au ignorat: "sprijinul populatiei pentru reformele radicale depinde de perceptia credibilitatii guvernului in angajamentul sau de a urmari realizarea unor astfel de reforme". Raportul Bancii mai arata ca "proprietatea concertata, care asigura controlul sporit al managerilor de catre actionari, poate rezolva multe din problemele gestiunii intreprinderilor", opinand totodata ca societatile controlate de investitori strategici au avut rezultate mai bune decat cele controlate de holding sau alte institutii financiare.

Guvernul vrea sa puna ordine in mediul de afaceri

Pentru a inlatura barierele administrative care blocheaza mediul de afaceri, Guvernul va adopta in perioada urmatoare mai multe masuri referitoare la simplificarea inregistrarii firmelor si stimularea microintreprinderilor, a anuntat premierul Adrian Nastase dupa intalnirea cu ministrii de la Snagov. Astfel, microintreprinderile vor putea opta, in primii trei ani de la data infiintarii, fie pentru plata taxei pe profit, fie pentru impozitarea in functie de cifra de afaceri. In prezent, acestea sunt obligate sa plateasca automat taxa pe cifra de afaceri, indiferent de profitul obtinut. Nemultumirilor prezentate de investitori, legate de blocajele birocratice care stau in calea infiintarii unei firme, Nastase le-a raspuns ca hotararea pe care o va adopta Guvernul prevede eficientizarea Biroului Unic si facilitarea procedurilor de obtinere a permiselor si aprobarilor. "Vom merge pe un sistem bazat pe aprobarea tacita. Daca un investitor solicita o aprobare si nu primeste raspuns intr-un anumit termen (sa zicem in 30 de zile), se considera automat ca solicitarea respectiva este aprobata si astfel se elimina efectele negative si intarzierile provocate de lipsa unui raspuns din partea autoritatilor", a precizat premierul. De asemenea, Guvernul vrea sa transforme viitoarea Agentie Romana pentru Investitii intr-o "poarta unica de intrare a investitiilor straine", sa simplifice procedurile legate de solutionarea litigiilor comerciale si relansarea exporturilor. O alta masura implica asumarea de catre stat a rolului de datornic in relatiile cu societatile comerciale. Mai precis, autoritatile fiscale vor plati si ele penalitati societatilor carora nu le ramburseaza TVA in termen de 30 de zile. De asemenea, firmele isi vor intocmi bilanturile respectand noile norme contabile (IAS), iar companiile financiare aflate in proprietatea statului nu vor mai putea acorda imprumuturi, a mai spus Nastase. Problemele din privatizare, in special cele legate de calendarul acestora, vor face obiectul unei sedinte speciale de guvern. Primul-ministru s-a aratat ingrijorat de numarul mare - peste 14.000 - de litigii in care APAPS este antrenat dupa privatizarea unor societati. "Exista numeroase cazuri in care privatizarea s-a produs, dar din punct de vedere juridic persista o anumita incertitudine. Din aceasta cauza nu se pot face contracte, fuziuni s.a.m.d.", a spus Nastase. Pentru a remedia aceasta situatie, Guvernul va constitui o comisie formata din avocati, oameni de afaceri si reprezentanti ai APAPS care sa medieze litigiile aparute. Foto: Rompres

Renegocierea unor prevederi din acordul FMI - deocamdata, doar intentii ale Guvernului

Negociatorul-sef al FMI in relatia Romania, Neven Mates, va analiza, in prima parte a saptamanii viitoare, modul in care au fost respectate prevederile incluse in acordul stand-by, a declarat pentru Adevarul Stephan Cosse, seful misiunii Fondului la Bucuresti. O parte din echipa tehnica a FMI a inceput deja discutiile cu reprezentantii Ministerului Finantelor referitoare la aplicarea masurilor de politica fiscala si a rezultatelor obtinute in 2001. Avand in vedere ca o parte din prevederile acordului cu FMI au un impact social negativ foarte puternic, in special asupra populatiei sarace, premierul Adrian Nastase a declarat ca autoritatile romane doresc renegocierea unor intelegeri legate de regimul de impozitare a veniturilor si de cresterea tarifelor la energie. "Vizita Fondului are doua componente: o prima evaluare a masurilor luate si o readaptare a unor conditionalitati la realitatile sociale. Chiar daca aceste lucruri vor fi discutate cu reprezentantii FMI, tintele noastre privind deficitul, inflatia si cresterea economica raman neschimbate", ne-a declarat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. Surse din cadrul negocierilor ne-au precizat insa ca modificarea grilei de impozitare si masurile de sprijin pentru populatia saraca nu au fost inca discutate. Potrivit acelorasi surse, negociatorii FMI s-au aratat ingrijorati de tendinta de crestere a nivelului arieratelor si de neadoptarea la timp a legilor fiscale la care Guvernul s-a angajat.

La Siderurgica Hunedoara, restructurarea a inceput sa dea rezultate

ana la sfarsitul lui 2010, productia siderurgica romaneasca ar putea ajunge la 9 milioane tone de otel pe an, din care circa 5 milioane tone la Sidex, iar 900.000 tone otel la Siderurgica, al doilea combinat siderurgic al Romaniei. Siderurgica Hunedoara este principalul producator de laminate finite pline, profile fasonate si semifabricate din otel carbon, slab aliat si aliat din Romania. Pentru anumite tipodimensiuni (din gama de otel rotund, profile, senile de tractor si excavator, brazdar de plug, grinda Vanwersch, sustinator de galerii), Siderurgica este unic producator. Fisa companiei Capitalul social al societatii in anul 2000 a fost de 40,6 mil. USD Cifra de afaceri inregistrata in anul 2000 a fost de 73,6 mil. USD Pozitia societatii pe piata interna. Este cel mai mare furnizor de semifabricate pentru productia de tevi si principalul producator in gama completa de produse lungi laminate la cald din otel carbon si slab aliat (otel beton, profile grele, mijlocii si usoare, profile speciale). Asigura circa 80% din necesarul intern la otelurile de masa destinate constructiilor, infrastructurii sectorului energetic, precum si consumatorilor din industria constructiilor de masini (rulmenti, autoturisme, tractoare, autocamioane, nave etc.). Pozitia societatii pe piata externa. Exportul reprezinta 30% din cifra de afaceri a societatii, in anul 2000 acesta a fost de 22,1 milioane dolari. Siderurgica a inregistrat un sold pozitiv al balantei de comert exterior, in ultimii ani avand o piata de desfacere la export diversificata. Principalele tari in care exporta sunt: Germania, Anglia, Algeria, Italia, Spania, Franta, Danemarca, Grecia, Israel, Egipt, China. Stadiul restructurarii si modernizarii. Unitatea a inchis fluxul Cocserie, Aglomerare, Furnale, Otelarie Siemens-Martin care era depasit moral si din punct de vedere tehnic. Eforturile investitionale in unitate au fost concentrate la punerea in functiune a instalatiei de turnare continua TC 1-OE 2, precum si la modernizarea unor capacitati din sectorul de laminoare. Societatea va continua procesul de restructurare, avand in vedere asigurarea din resurse proprii si externe a fondurilor financiare. Productia. In anul 2000, productia realizata a fost urmatoarea: otel brut - 318,5 mii tone, laminate - 262,0 mii tone, din care: tagle tevi - 55,0 mii tone. Concluzii. Este o societate cu pozitie distincta pe piata interna si externa, asigurand 80% din necesarul de oteluri de masa al pietei interne de produse lungi si realizeaza 9% din exportul industriei siderurgice. Dispune de o forta de munca cu un inalt grad de calificare si are acreditare in domeniul calitatii conform SR EN 9002. Programul de restructurare Restructurarea tehnologicaProgramul de restructurare-modernizare de la Siderurgica vizeaza toate sectoarele tehnologice si urmareste eficientizarea activitatilor economice pe toate fluxurile de productie, precum si a sectorului de asigurare cu utilitati. Se are in vedere, de asemenea, ecologizarea la standarde europene a platformei industriale. In principal, programul cuprinde: finalizarea Cuptorului electric nr. 3 (EBT/100t) OE 2 si a modernizarii Masinii de Turnat Continuu (TC 1) pana in 15.12.2001; modernizarea unui laminor care sa produca profile mijlocii, grele si economice; modernizarea unui laminor care sa produca profile usoare si sarma (in colaci de 2 tone) in tandem cu a 2-a Masina de Turmat Continuu; modernizarea capacitatilor de pregatire a fierului vechi. Este necesar ca acest program de modernizare sa se realizeze pana in anul 2004. Efortul financiar este estimat la 80 milioane dolari. Capacitatea de productie dupa restructurare-modernizare va fi de 850 mii tone/an, dupa finalizarea programului de modernizare a fluxului OE2-TC 1, TC 2. Capacitatile ramase in functiune dupa realizarea programului de restructurare-modernizare vor fi: - Otelaria Electrica nr. 2 si Masinile de Turnat Continuu TC 2 TC 2; Otelaria Electrica nr. 1 si Laminorul de 800 mm; Laminorul de Profile Mijlocii, Grele si Economice; Laminorul de Profile Usoare si Sarma in colaci de 2 tone. Capacitati propuse pentru inchidere, dupa realizarea programului de restructurare-modernizare: Laminorul Blooming 1300, Laminorul Blooming 1000, Laminorul Sarma nr. 1, Laminorul Sarma nr. 2, Laminorul Semifabricate 2, Laminorul Semifabricate 1 din anul 2002, Laminorul Sarma nr. 3 din anul 2003, Laminorul Profile Mijlocii din anul 2003, Laminorul 650 mm din anul 2003. Restructurarea financiaraAplicarea programului de restructurare financiara va conduce la cresterea fluxului de numerar, insuficient insa pentru finantarea in continuare a programului de restructurare-modernizare. Deci, unitatea trebuie sa-si restructureze bilantul pentru a avea o situatie financiara corespunzatoare. Datoriile mari la bugetul de stat (27,4 milioane dolari) si nivelul ridicat al ajutoarelor de stat din trecut (33 milioane dolari) reprezinta principalele tinte ale programului de restructurare financiara. Situatia financiara actuala: Rezultatul brut din exploatare: 10,42 milioane dolari. Datorii la bugetul de stat (MFP si MMSS): 27,4 milioane dolari. Datorii de stat (altele decat MFP si MMSS): 1,3 milioane de dolari. Ajutoarele de stat din trecut: 33 milioane dolari. Masuri de restructurare financiara Transformarea datoriilor de stat (MFP si MMSS) in capital: 27,4 milioane dolari. Transformarea datoriilor de stat (altele decat MFP si MMSS) in datorii pe termen lung: 1,3 milioane dolari. Cresterea capitalului de lucru printr-un imprumut de 10,0 milioane dolari. Contractarea de imprumuturi noi cu garantii guvernamentale pentru investitii de 40,0 milioane dolari. Anularea datoriilor contractate ca ajutoare de stat de 33,0 milioane dolari. Ajutoare pentru restructurarea financiara Aceste ajutoare cuprind urmatoarele componente: 27,4 milioane dolari: datorii de stat transformate in capital; 17,4 milioane dolari: costurile garantiilor guvernamentale pentru creditele ce vor fi contractate; 33,0 milioane dolari: ajutoare de stat din trecut. Deci efortul financiar total estimat este de 78 milioane dolari si reprezinta ajutoarele necesare restructurarii financiare. Restructurarea socialaForta de munca la 31.12.2000 era de 8.570 salariati. Forta de munca la 31.12.2005 este estimata la 5.700 salariati. Forta de munca la 31.12.2010 este estimata la 4.850 salariati. Restructurarea sociala este prevazuta a se efectua, fara disponibilizari, in doua moduri: Externalizarea activitatii auxiliare activitatii de baza si tranformarea lor in societati comerciale pe actiuni - filiale ale SIDERURGICA; prin aceasta actiune se vor externaliza mai multe activitati cu cca. 1.600 persoane. Reducerea de personal pe cale naturala prin pensionari etc. Prin aceasta actiune se estimeaza reducerea personalului cu cca. 2.870 de persoane pana in anul 2005. Costul restructurarii sociale va fi de 23,1 milioane dolari, din care: - masuri active: 10,3 milioane dolari - costul crearii de noi locuri de munca: 12,8 milioane dolari. Repartizarea surselor financiare necesare: - FONDMET/UNIRMET/CRPM (conf. OUG 146/1999, HG 567/2000), fond pentru plata ajutorului de somaj (conf. OUG/2000): 6,7 milioane dolari; - Participare efectiva buget: 9,3 milioane dolari; - Fonduri externe atrase - comunitare, RICOP etc.: 7,1 milioane dolari; TOTAL: 23,1 milioane dolari. Disponibilizarile de personal efectuate la SIDERURGICA s-au realizat pe baza programelor de restructurare, in conformitate cu legislatia in vigoare. Aceste disponibilizari s-au constituit, in general, in masuri pasive de acompaniament social - pensionare la limita de varsta, plati compensatorii, ajutor de somaj. In perioada 1995-2000, de la SIDERURGICA Hunedoara s-au disponibilizat cca. 8.000 persoane. Dintre cei disponibilizati, doar un numar mic de persoane au fost din categoria celor pensionate si a celor care si-au gasit un nou loc de munca. Masurile de restructurare privind oprirea instalatiilor neperformante, modernizarea instalatiilor viabile si necesitatea de crestere a productivitatii vor determina o scadere a personalului in urmatorii 10 ani de cca. 4.000 persoane, din care pana in anul 2005 cca. 3.000 persoane. Conditia ca aceasta restructurare sa se desfasoare fara convulsii si disfunctionalitati consta in capacitatea statului, in principal reprezentat de organismele puterii locale, de a oferi un pachet de alternative sociale - actiunea fiind in mod necesar pregatita si materializata inaintea procesului de restructurare sociala a societatii. Ajutorul extern (UE, PHARE, RICOP etc.) este foarte important pentru SIDERURGICA, insa rolul statului ramane determinant. Costurile totale ale restructurarii sociale se ridica la cca. 23 milioane dolari, din care fondurile de la bugetul de stat reprezinta cca. 9 milioane dolari. Costurile sociale totale pentru SIDERURGICA Hunedoara reprezinta cca. 17% din totalul costurilor sociale ale industriei siderurgice. O perspectiva incitanta Prin finalizarea programului de restructurare-modernizare la SIDERURGICA Hunedoara, se propun urmatoare: - capacitatea de 850.000 t/an otel brut; - programul de fabricatie; - tagle tevi: 200.000 t/an; - profile grele + mijlocii clasice si economice: 280.000 t/an; - profile usoare + sarma: 190.000 t/an - tagle, blum forja, profile grele carbon, aliate si rulmenti: 100.000 t/an. Costurile evaluate ale restructurarii sunt de aproximativ 181 mil. USD pentru: - restructurarea-modernizarea tehnologica: 80 mil. USD; - restructurarea financiara: 78 mil. USD; - restructurarea sociala: 23 mil. USD. Situatia actuala a personalului din siderurgie Costul restructurarii sociale este estimat la cca. 135 mil. USD din care: - masuri pasive (plati compensatorii, ajutor de somaj): 5 mil. USD; - masuri active (reconversie profesionala si alternativa sociala): 55 mil. USD; - crearea de noi locuri de munca: 75 mil. USD. In 2002, se continua modernizarea Otelariei Electrice nr. 2In ultima zi a lunii noiembrie 2001, la Siderurgica Hunedoara a fost turnata prima sarja prin intermediul masinii de turnat continuu modernizate de la Otelaria Electrica nr. 2. Modernizarea masinii de turnat continuu prezinta o serie de avantaje tehnice si economice extrem de importante pentru Siderurgica. Astfel, au fost eliminate mai multe etape de elaborare a otelului - incalzirea intr-un laminor degrosisor, eliminarea etapei de turnare in lingou, reducerea pierderilor de metal, reducerea consumului de energie pentru reincalzirea lingoului in vederea laminarii. Durata unei sarje de turnare a fost redusa de la 14-16 ore la 45-60 de minute, iar costurile de productie au fost diminuate cu 39 de dolari pe tona de otel. Considerand ca aceasta investitie a fost vitala pentru Siderurgica, deoarece societatea nu ar fi putut supravietui pe piata otelului in actualele conditii de concurenta acerba, dl Doru GAITA, directorul general al SIDERURGICA, se arata optimist in privinta continuarii modernizarilor de completare: "In luna aprilie, cand va fi pus in functiune si cuptorul electric numarul 3 din cadrul Otelariei Electrice numarul 2, investitia efectuata cu sprijinul Guvernului, care a acordat garantie pentru contractarea creditului in valoare de 5 milioane de dolari, va fi incununata de succes deplin, deoarece atunci vom reduce semnificativ si costurile de productie a otelului lichid. Inca de la inceputul mandatului nostru la Siderurgica Hunedoara ne-am propus va viabilizam intreprinderea cat mai rapid cu putinta si ne-am bucurat de un sprijin consistent atat din partea A.P.A.P.S., cat si din partea Guvernului Romaniei".

Autoritatile - convinse de "importanta deosebita a Curtii de Conturi"

"Suntem convinsi de importanta deosebita a Curtii de Conturi. Suntem constienti ca de activitatea dvs. depinde drumul de dezvoltare democratica al Romaniei", s-a adresat Tudor Mohora, membru al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, salariatilor Curtii de Conturi, cu ocazia aniversarii a 138 de ani de la infiintare. "Activitatea Curtii de Conturi constituie una din conditiile de baza a unei bune guvernari in Romania", este de parere presedintele Ion Iliescu, care a transmis mesajul sau de felicitare prin consilierul Gheorghe Zaman. Cu toate ca autoritatile statului marcheaza, de fiecare data cand au ocazia, rolul si importanta Curtii de Conturi, nu s-au grabit sa adopte un cadru legal complet pentru functionarea institutiei si nici sa numeasca un nou presedinte. Reamintim ca Ioan Condor si-a dat demisia din functia de presedinte al Curtii de Conturi in septembrie anul trecut. Reprezentantul Camerei Deputatilor a recunoscut, ieri, ca "prelungirea dezbaterilor in Parlament asupra Legii Curtii de Conturi a condus la o stare de incertitudine in activitatea institutiei", care, spune el, "nu este fireasca si nu poate duce la cresterea eficientei". Dupa parerea lui Mohora, "daca ar fi sa se dea vina pe cineva, atunci vinovata este procedura democratica de dezbatere a legilor in Parlament". Profitand de faptul ca Mohora i-a ridicat mingea la fileu, Condor a declarat: "Suntem beneficiarii unor atributii foarte extinse si foarte grele (noua lege introduce controlul procesului de privatizare - n.r.) si este indispensabila crearea a 400 de posturi pentru indeplinirea tuturor atributiilor", a precizat Condor, uitandu-se spre ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, prezent si el la festivitate, care insa n-a avut nici o reactie. Bugetul pe 2002 al Curtii de Conturi nu permite angajarea de personal decat daca se dau ceva bani pe ultima suta de metri. Cum insa ministrul Tanasescu n-a articulat nici un cuvant, s-a trecut peste acest subiect, continuandu-se seria felicitarilor. Ca doar a fost sarbatoare!

Se poate reconstrui corabia in plin ocean?

"Se poate reconstrui o nava cand navigheaza? si, cu atat mai mult, in plina furtuna?", cam asa suna, dupa parerea specialistilor, provocarea
ultimilor 20 de ani de tranzitie, mai ales in contextul crizei actuale.
De cate ori ne intrebam de ce tranzitia intre comunism si democratie este atat de grea, invariabil raspunsul este: mentalitatea! Dar ce anume? Care este acea diferenta primordiala intre sistemul comunist si cel democratic, care este acel concept cuprinzator care ne explica de ce schimbarea
perceptiei noastre despre lume este atat de anevoioasa?
Sunt multe explicatii, dar am observat mai ales un element de diferenta care este, cred eu, important: atitudinea oamenilor fata de "ce este" – acel adevar cu A mare, nu atat cel teologic, cat mai curand unul filosofic.


Comunismul pretindea a fi bazat pe certitudini (socialismul era "stiintific"). Adevarul putea fi monopolizat de o persoana sau un grup (PCR). Dar daca exista un singur adevar, atunci in mod firesc intreg sistemul trebuie sa se bazeze pe control, pentru ca tot ce nu este sub control risca sa zdruncine constructia. Asadar, institutiile politice, economice si sociale erau gandite sa exercite control: astfel se explica lipsa de libertate, controlul resurselor in economie etc. Pare greu de crezut azi, cand te uiti in ziare sau la televizor, ca acum doar 20 de ani nu puteai citi sau asculta decat informatii total cenzurate. O trasatura rezulta din acest context: fiecare om care crede ca detine adevarul este tiran in lumea lui, pentru ca fiecare, la nivelul sau, trebuie sa controleze "disidenta". O alta trasatura a celor care isi inchipuie ca detin adevarul este si mentalitatea specifica vechiului regim in care oamenii, mai ales odata ajunsi in functii de conducere, isi inchipuie ca le stiu pe toate si nu mai cer sfatul nimanui.



Nu tu dezbatere, expertiza, simulare de politici ca sa le evaluezi impactul, nimic din toate acele lucruri care ar putea trada "nesiguranta". Poate comunismul nu a facut decat sa exacerbeze o mentalitate mai veche, dar cert este ca, in mod firesc, un astfel de sistem se complace in minciuna, disimuleaza diferentele si prefera omogenitatea si conformitatea. Diversitatea este inamica adevarului unic si, departe de a fi o bogatie, este provocatoare de instabilitate, deci de evitat.
Pe de alta parte, cred ca premisa fundamentala pe care se construiesc sistemele deschise (democratice sau de piata
) este... dubiul. Ideea este ca adevarul nu poate fi cunoscut de nici unul dintre noi in intregime. (Chiar daca ar fi, sa zicem, unic, el nu este niciodata sesizabil in totalitate.) Intr-o astfel de lume, nesiguranta nu este un lucru rau, caci te indeamna sa cercetezi. "Adevarul" este al fiecaruia dintre noi, in functie de experienta si intuitie. "Perceptia este realitate", spun americanii.



Asadar, un sistem bazat pe indoiala este seren in fata confruntarii intre puncte de vedere, caci din aceasta confruntare rezulta un tablou mai complet al realitatii. In consecinta, un astfel de sistem pretuieste in mod natural
libertatea si diversitatea caci, pentru fiecare om in parte, ele sunt calea spre o perceptie mai corecta asupra adevarului – de unde si ferocitatea cu care sunt aparate libertatile fundamentale intr-o democratie (si, mai ales, libertatea presei). Gandirea aceasta nu este neaparat altruista: poate ca nu-mi pasa de aproapele meu, dar experienta lui o completeaza pe a mea si deci este in interesul meu sa ascult ce are de spus si sa-i respect opinia.
Pe scurt, intr-un sistem deschis diversitatea este o bogatie, caci fiecare experienta noua, cand este impartasita, intregeste tabloul realitatii. Pentru a se mentine, un astfel de sistem se bazeaza nu pe control, ci pe anticipare. Ca sa ramana la putere, politicianul anticipeaza problemele cetatenilor si le solutioneaza din timp, omul de afaceri anticipeaza nevoile consumatorilor si se imbogateste daca a anticipat corect etc. Intr-un sistem bazat pe anticipare, important este ca fiecare sa respecte regulile jocului
si sa nu triseze, altfel predictibilitatea dispare si, o data cu ea, abilitatea sa anticipezi corect nevoile celorlalti si sa le raspunzi adecvat – iar din asta toti au de suferit.


Se poate oare reconstrui corabia noastra pe ocean? Putem trece de la certitudine la dubiu fara sa cadem in anarhie sau nihilism? Aceasta este marea provocare a tranzitiei si, cred eu, a schimbarii mentalitatilor. Dar, odata liberi si impovarati de dubii, putem oare crea predictibilitate fara control exterior? Poate ca adevarata tranzitie nu este doar una institutionala, colectiva, ci si personala, iar ea consta in a renunta de bunavoie la controlul pe care il pot exercita ceilalti asupra noastra si in a perfecta arta controlului de sine...