O expozitie de fotografie din cea mai circulata zona a Parlamentului European prezinta in mod fals realitatea din orfelinatele din Romania folosindu-se de imagini de la inceputul anilor '90. Europarlamentarii romani si Ministerul Afacerilor Exerne nu au schitat nici un gest pentru a contracara si sanctiona operatiunea anti-Romania. Expozitia respectiva a fost inaugurata sub sigla PPE, la manifestare participand europarlamentari maghiari si sloveni, poate fiindca, asa cum ni s-a explicat, celelalte fotografii - la fel de teribile - reprezinta realitati din Ungaria si Slovenia.
Problema este ca - si aici incepe impresia mea de manipulare - nici una dintre fotografii nu poarta vreo indicatie, nici macar cele minime elementare intr-o manifestare de amatori, adica locatia si anul de realizare. Sunt pur si simplu imagini care trebuie coroborate cu ceva. Asta cu toate ca in invitatia la eveniment era precizat foarte limpede ca e vorba despre fotografii realizate in perioada 1989 -1990.
Brosura inselatoare
Ca sa te lamuresti, ai la dispozitie brosura de prezentare a organizatiei producatoare a expozitiei, "International Children's safety service" cu sediul la Budapesta si prezidata de dl Peter Edvi, cel care a inaugurat si manifestarea de la Bruxelles. Si ce afla vizitatorul? Inceputurile au fost facute in momentul in care Edvi si prietenii sai, imediat dupa caderea comunismului, "au primit informatii care-ti faceau parul maciuca despre conditiile din orfelinatele romanesti... in zilele de Craciun ale lui 1989 putand sa se convinga personal de adevarul intristator de la fata locului, sa obtina date la prima mana si sa verifice rapoartele cu prietenii lor transilvaneni". Drept care fac fotografiile necesare (reluate acum in expozitia de acum, din 2008) si organizeaza, avand ca punct de plecare presa germana, o campanie de informare a opiniei publice mondiale despre dezastrul criminal din Romania...
La Budapesta se formeaza un prim comitet de ajutorare a copiilor, printre membrii sai marcanti regasindu-l, fara nici un fel de surpriza, pe dl Vicktor Orban. In comitetul de patronaj regasim nume de prestigiu cum ar fi dr. Heinz Fischer, presedintele Austriei, Horst Koehler, presedintele Germaniei, dr. Laszlo Solyom, presedintele Ungariei, Dr. Arpad Goncz si dr. Ferenc Madl, fosti presedinti ai Ungariei si dr. Roman Herzog, fost presedinte al Germaniei.
Lipsa de reactie
De ce nici un europarlamentar roman nu a venit sa asiste si sa ceara chiar sa vorbeasca in deschidere pentru a explica ce s-a facut intr-o Romanie despre care baroana Nicholson of Winterbourne spunea ca este acum un exemplu european in domeniul protectiei copilului? Nepasatori au trecut prin fata expozitiei cativa europarlamentari de la PSD, grup in care am recunoscut pe secretarul general al partidului, domnul Titus Corlatean, alaturi de colegul sau Victor Bostinaru.
Tot asa trecea si domnul Marian-Jean Marinescu, nimeni altcineva decat vice-presedintele Grupului PPE din Parlamentul European, grupul sub culorile caruia s-a organizat evenimentul. Domnia-sa nu stia nimic si a ridicat din umeri spunand ca, asta e, dar are o treaba si trebuie sa plece. Cum adica, nu stia? Dar cine sa stie? Invitatiile fusesera adresate tuturor europarlamentarilor, afisele expozitiei umplu acum toate holurile Parlamentului European. De ce atata dezinteres? Cine ar trebui sa apere interesele si imaginea Romaniei daca nu domniile-lor, altfel, stati asa ca se apropie campania
, plini de patriotism si respect pentru marile valori ale poporului roman? De ce nu le-a trecut prin cap, din banii
enormi pe care-i au la dispozitie, sa organizeze si ei o expozitie, de data asta cu imagini de azi din orfelinatele romanesti? Raspunsul e simplu: pur si simplu, nu le pasa...Ei nu sufera. Sufera Romania. Si ce-i cu asta?
vineri, 27 martie 2009
Ambasadorul Olandei: "Putin este intr-o dilema daca sa vina sau nu la summitul de la Bucuresti"
Acordarea statutului de tara candidata (MAP) Ucrainei si Georgiei l-ar putea determina pe Vladimir Putin sa nu mai vina la summitul NATO de la Bucuresti, pentru a nu parea ca este dispus sa faca prea multe concesii, a declarat pentru NewsIn ambasadorul Olandei la Bucuresti, Jaap Werner.
"Ramane de vazut daca Putin va veni sau nu. A fost invitat, ceea ce nu s-a intamplat des la summiturile precedente. A acceptat oficial invitatia, dar asta nu inseamna automat ca va si veni. Apoi se pune intrebarea cand se va decide sa vina, probabil ca destul de tarziu, pentru ca va vrea sa vada care sunt semnalele trimise Rusiei inaintea summitului si care va fi climatul la Bucuresti. Dilema sa este daca va veni intr-un mediu prietenos sau, in cazul in care NATO ar decide sa acorde MAP Georgiei si Ucrainei (Plan de actiune in vederea aderarii), daca prezenta sa nu va fi vazuta de populatia rusa ca fiind prea concesiva fata de asemenea decizii", a spus ambasadorul Olandei.
In opinia diplomatului olandez, Putin are dificultati cu mai multe teme de pe agenda summitului NATO, nu doar extinderea Aliantei, ci si scutul antiracheta, asteptand deocamdata sa vada in ce directie se indreapta discutiile si care va fi rolul Rusiei in acest sens.
"Daca deciziile nu sunt favorabile Rusiei, Putin s-ar putea razgandi si ar putea ramane la Moscova de unde sa transmita mesaje dure la adresa NATO si sa se intalneasca apoi cu Bush la Soci, unde sa incheie anumite acorduri. Ar putea face asta. Nu e o decizie usoara pentru Putin", considera ambasadorul Olandei.
Ambasadorul olandez a amintit si de problema retragerii Rusiei din Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (CFE). "Este un dosar complicat si cu miza pentru Romania, pentru ca regimul de flanc de care Rusia vrea sa scape este foarte aproape de frontiera romana si pentru ca rusii nu s-au retras din Transnistria, incalcand astfel Tratatul. Este o problema spinoasa si nu stim ce vrea de fapt Rusia pe termen lung cu aceste forte conventionale", a spus Werner.
Pe de alta parte, Putin n-ar dori sa aiba "relatii acide
cu NATO si UE", urmand sa faca o serie de "pasi pozitivi" in privinta Afganistanului. "Ar trebui sa vedem mai multa substanta in aceasta relatie, sa colaboram mai mult, inclusiv in apararea antiracheta si in operatiunile din Afganistan si sa facem din Rusia un partener adevarat in probleme de securitate", spune Werner.
Olanda nu sustine MAP pentru Georgia si Ucraina
Pozitia Olandei cu privire la acordarea MAP Georgiei si Ucrainei este "de partea critica, alaturi de Franta si Germania", a spus diplomatul olandez.
"Recunoastem importanta unui semnal politic catre Georgia si Ucraina, dar consideram ca nu au indeplinit inca toate criteriile pentru MAP. Nu vrem sa diluam criteriile dialogului intensificat, pentru ca suntem de parere ca parghiile pe care le are NATO sunt mult mai eficiente in aceasta faza decat mai tarziu", considera Werner.
Referitor la regresele ce ar putea avea loc in Georgia si Ucraina in cazul in care nu vor primi MAP si la pericolele suplimentare la care ar putea fi expuse din partea Rusiei, diplomatul olandez a spus ca "e o discutie dificila". "Sunt curios sa vad la ce concluzie se va ajunge la summit. Va fi una pe baza de consens, dar pe moment, pozitiile sunt contradictorii intre SUA pe de-o parte si Germania si Franta pe de alta. Exista validitate in ambele parti ale argumentatiei, dar trebuie sa vedem la ce formula de compromis vor ajunge liderii, asta daca poate exista un compromis intre da si nu", a remarcat ambasadorul Olandei.
intrebat daca refuzul de a acorda MAP celor doua tari nu ar permite Rusiei sa considere ca are drept de veto in privinta extinderii NATO, Werner a raspuns: "Vedem Rusia ca partener de securitate. Nu suntem de acord cu pozitia Rusiei ca ei sa decida cine va putea deveni membru NATO sau ce fel de relatie sa aiba NATO cu tari suverane din Europa sau din alte parti. Trebuie sa avem o relatie constructiva, dar critica cu Rusia. Iar noi nu consideram Georgia si Ucraina ca politica secundara a relatiei noastre cu Rusia. Nu e vorba de asta, ci de situatia interna din Georgia si Ucraina, care nu permite pe moment acordarea MAP. Democratizarea si reformele trebuie sa tina pasul cu cerintele NATO si suntem atenti la simbolismul politic fata de aceste tari", a explicat Werner.
"Ramane de vazut daca Putin va veni sau nu. A fost invitat, ceea ce nu s-a intamplat des la summiturile precedente. A acceptat oficial invitatia, dar asta nu inseamna automat ca va si veni. Apoi se pune intrebarea cand se va decide sa vina, probabil ca destul de tarziu, pentru ca va vrea sa vada care sunt semnalele trimise Rusiei inaintea summitului si care va fi climatul la Bucuresti. Dilema sa este daca va veni intr-un mediu prietenos sau, in cazul in care NATO ar decide sa acorde MAP Georgiei si Ucrainei (Plan de actiune in vederea aderarii), daca prezenta sa nu va fi vazuta de populatia rusa ca fiind prea concesiva fata de asemenea decizii", a spus ambasadorul Olandei.
In opinia diplomatului olandez, Putin are dificultati cu mai multe teme de pe agenda summitului NATO, nu doar extinderea Aliantei, ci si scutul antiracheta, asteptand deocamdata sa vada in ce directie se indreapta discutiile si care va fi rolul Rusiei in acest sens.
"Daca deciziile nu sunt favorabile Rusiei, Putin s-ar putea razgandi si ar putea ramane la Moscova de unde sa transmita mesaje dure la adresa NATO si sa se intalneasca apoi cu Bush la Soci, unde sa incheie anumite acorduri. Ar putea face asta. Nu e o decizie usoara pentru Putin", considera ambasadorul Olandei.
Ambasadorul olandez a amintit si de problema retragerii Rusiei din Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (CFE). "Este un dosar complicat si cu miza pentru Romania, pentru ca regimul de flanc de care Rusia vrea sa scape este foarte aproape de frontiera romana si pentru ca rusii nu s-au retras din Transnistria, incalcand astfel Tratatul. Este o problema spinoasa si nu stim ce vrea de fapt Rusia pe termen lung cu aceste forte conventionale", a spus Werner.
Pe de alta parte, Putin n-ar dori sa aiba "relatii acide
cu NATO si UE", urmand sa faca o serie de "pasi pozitivi" in privinta Afganistanului. "Ar trebui sa vedem mai multa substanta in aceasta relatie, sa colaboram mai mult, inclusiv in apararea antiracheta si in operatiunile din Afganistan si sa facem din Rusia un partener adevarat in probleme de securitate", spune Werner.
Olanda nu sustine MAP pentru Georgia si Ucraina
Pozitia Olandei cu privire la acordarea MAP Georgiei si Ucrainei este "de partea critica, alaturi de Franta si Germania", a spus diplomatul olandez.
"Recunoastem importanta unui semnal politic catre Georgia si Ucraina, dar consideram ca nu au indeplinit inca toate criteriile pentru MAP. Nu vrem sa diluam criteriile dialogului intensificat, pentru ca suntem de parere ca parghiile pe care le are NATO sunt mult mai eficiente in aceasta faza decat mai tarziu", considera Werner.
Referitor la regresele ce ar putea avea loc in Georgia si Ucraina in cazul in care nu vor primi MAP si la pericolele suplimentare la care ar putea fi expuse din partea Rusiei, diplomatul olandez a spus ca "e o discutie dificila". "Sunt curios sa vad la ce concluzie se va ajunge la summit. Va fi una pe baza de consens, dar pe moment, pozitiile sunt contradictorii intre SUA pe de-o parte si Germania si Franta pe de alta. Exista validitate in ambele parti ale argumentatiei, dar trebuie sa vedem la ce formula de compromis vor ajunge liderii, asta daca poate exista un compromis intre da si nu", a remarcat ambasadorul Olandei.
intrebat daca refuzul de a acorda MAP celor doua tari nu ar permite Rusiei sa considere ca are drept de veto in privinta extinderii NATO, Werner a raspuns: "Vedem Rusia ca partener de securitate. Nu suntem de acord cu pozitia Rusiei ca ei sa decida cine va putea deveni membru NATO sau ce fel de relatie sa aiba NATO cu tari suverane din Europa sau din alte parti. Trebuie sa avem o relatie constructiva, dar critica cu Rusia. Iar noi nu consideram Georgia si Ucraina ca politica secundara a relatiei noastre cu Rusia. Nu e vorba de asta, ci de situatia interna din Georgia si Ucraina, care nu permite pe moment acordarea MAP. Democratizarea si reformele trebuie sa tina pasul cu cerintele NATO si suntem atenti la simbolismul politic fata de aceste tari", a explicat Werner.
Secretul lui Voronin
O parte a familiei actualului presedinte de la Chisinau s-a refugiat in Romania, unii dintre membrii familiei Voronin devenind luptatori cu arma in mana impotriva comunismului * Ramura familiei Voronin ramasa dincolo de Prut a fost supusa reeducarii comuniste si spalarii creierului
In Basarabia romana, sovieticii au intreprins un experiment de spalare a creierelor si sufletelor cu scopul de a sterge complet identitatea nationalilor romani. Exemplul cel mai elocvent este chiar presedintele de la Chisinau, comunistul Vladimir Voronin. Desi roman get-beget, el uraste azi Romania si considera tricolorul drept "un steag fascist". La randul ei, noul premier comunist de la Chisinau, Zinaida Grecianii, ales recent de Voronin, este o clona feminina a acestuia. Cu toate ca s-a nascut practic in Gulag, in regiunea Tomsk din Siberia, unde parintii ei fusesera deportati de sovietici, ea este acum fruntasa a Partidului Comunistilor si declara ca vorbeste limbile oficiale ale Republicii, rusa si "moldoveneasca". ZIUA a descoperit ca unchiul lui Voronin a fost luptator al rezistentei anticomuniste din munti. Drama familiei Voronin este drama Romaniei mutilate, si azi, de comunism.
Matusa lui Voronin din Brezoaiele
In 2004, in satul Camarasu, comuna Brezoaiele, judetul Dambovita, prin campia Vlasiei la aproximativ 35 de km de Bucuresti s-a prapadit sora mamei lui Voronin, Domnica Sarbu. Matusa presedintelui moldovean traia in conditii mai mult decat modeste. Domnica era vizitata din cand in cand de la Bucuresti de oameni de-ai lui Voronin, care ii aduceau medicamente sau bani de lemne. Locuia intr-o darapanatura, o bojdeuca cu prispe moldovenesti acoperita cu carton gudronat, asezata intre biserica si cimitir. Pe pereti covoare si stergare moldovenesti, multe icoane, fotografii si un calendar bisericesc. Sora mamei lui Voronin canta in strana si era foarte bisericoasa. "Tanti Domnica" este cea care l-a crescut pe Vova, nepotelul Vladimir. Vladimir Voronin.
Un produs
al "reeducarii"
Voronin se trage dintr-un neam curat romanesc, o familie renumita de oameni bogati si respectati. Domnica si Isidor Sarbu, bunicul lui Voronin, faceau parte dintr-o familie numeroasa: zece frati. Cinci baieti si cinci fete. Bunicul sau a fost deportat de rusii bolsevici, i-a fost confiscata averea si familia i-a fost rupta si risipita. Isidor Sarbu, primar al regimului Antonescu in Transnistria, in perioada 1942-1944, i-a blestemat pe comunistii rusi si a fugit in Romania unde a ajuns luptator cu arma in mana in muntii Oasului. Nepotelul a intrat pe mana rusilor care i-au aplicat "reeducarea", i-au schimbat numele de familie cu unul rusesc - Voronin - cioroi pe romaneste, si l-au transformat intr-un mancurt - nume care exprima tipologia slugii resentimentare la adresa propriului neam. Fenomenul Stockholm se numeste complexul apropierii dintre victima si calau, observat si catalogat psihopatolog in cazurile de ostateci rapiti de teroristi care ajung sa se ataseze atat de mult de tortionarii lor incat sunt gata chiar sa-si dea viata
de bunavoie pentru a-i salva pe teroristi.
Complexul Stockholm si experimentul Pitesti
Viata familiei Voronin este povestea unei drame teribile - este drama sfasierii neamului romanesc de catre invadatorii rusi. Cazul lui Voronin este cu atat mai tragic cu cat insusi presedintele Voronin este rezultatul unui experiment diabolic, pus in practica de rusi in Romania sub numele de "experimentul reeducarii". Reeducarea a fost initiata ca o actiune cu caracter "secret", chiar "strict secret de importanta deosebita" - dupa cum atesta documentele
care se refera la acest fenomen chiar si mai tarziu in epoca. Fenomenul reeducarii s-a petrecut intr-un regim de control total efectuat de consilierii sovietici care dirijau, indrumau si supravegheau. Experimentul reeducarii avea drept mecanism central transformarea victimelor in tortionari, transformare pe care nu o puteau doar mima, ci trebuiau sa o probeze tortionandu-si proprii lor colegi de suferinta iar actiunea a fost de mare amploare si intensitate, procesul reeducational desfasurandu-se in Romania in numeroase puscarii politice, fiind vizati cu precadere legionarii, care trebuiau sa fie "franti" si "intorsi" prin metode sofisticate inventate si controlate de medici
si generali special veniti de la Moscova pentru a supraveghea stiintific "cercetarea". Scopul experimentului, conform principiilor leniniste era schimbarea si lepadarea convingerilor si ideilor politice si religioase ale detinutilor, pentru a se obtine in cele din urma alterarea personalitatii pana la punctul obedientei absolute. Este considerat a fi cel mai mare si cel mai intensiv program de spalare a creierului prin tortura din blocul de Est. Partea extrema a reeducarii s-a numit experimentul Pitesti (reeducarea violenta fizic, mental si moral) care a avut loc in Romania intre 1949-1952, in cadrul caruia victimele erau silite sa devin" de la un punct incolo, calai.
Principiul "preschimbariii"
Principiul "reeducarii" functioneaza si el pe doua planuri - cel al aplicarii violente si bruste, prin teroare, si cel al desfasurarii sale in "lentoare", "istoric", ca o evolutie necesara prin care popoare intregi se schimba, se "reformeaza", isi schimba cadrele de vietuire traditionale. Eliminarea si distrugerea intimitatii umane a fost un mijloc de control care ajunsese sa fie exercitat in mod violent asupra constiintei in mod direct. Intoarcerea pe dos a sufletului uman urmarea pervertirea constiintei, detinutii fiind obligati prin tortura sa se identifice cu limita de jos a patimilor silnice. In Coreea si Vietnam s-a mai pus in aplicare acest program in formele sale extreme, care includeau torturi teribile, tot de catre psihologi si specialisti scoliti la Moscova. Supliciile ingrozitoare la care au fost supusi cei care au trecut prin acest "experiment" fac parte din mecanismele deformatoare ale unei ideologii a "preschimbarii", a intoarcerii pe dos - revolovo- adica revolutie, careia i-a cazut victima si romanul neaos Sarbu, devenit Voronin.
Bunicul, luptator in rezistenta din munti
Domnica s-a nascut la Corjova, Dubasari. Parintii i-au fost deportati de regimul comunist pentru ca nu vroiau sa dea pamantul in colhoz. Tatal sau, Isidor, un roman brav si puternic, a fost dus in Siberia. Isidor a reusit sa scape, fugind din lagarul de concentrare, traversand Rusia mii de kilometri pentru a se intoarce in Basarabia. Fratii sai, deportati de asemenea, au pierit. O parte a familiei Sarbu a fost evacuata in 1944 in Romania cand rusii navalesc si ocupa Basarabia. Domnica Sarbu va fi alaturi de tatal sau care ajunge sa lupte cu arma in mana impotriva invadatorului rus in cadrul rezistentei anticomuniste din muntii Oasului. Dupa moartea lui Dej, Isidor Sarbu se stabileste in comuna Brezoaiele impreuna cu ce mai ramasese din familie, si unde-i pot fi gasite si azi urmele.
In Basarabia romana, sovieticii au intreprins un experiment de spalare a creierelor si sufletelor cu scopul de a sterge complet identitatea nationalilor romani. Exemplul cel mai elocvent este chiar presedintele de la Chisinau, comunistul Vladimir Voronin. Desi roman get-beget, el uraste azi Romania si considera tricolorul drept "un steag fascist". La randul ei, noul premier comunist de la Chisinau, Zinaida Grecianii, ales recent de Voronin, este o clona feminina a acestuia. Cu toate ca s-a nascut practic in Gulag, in regiunea Tomsk din Siberia, unde parintii ei fusesera deportati de sovietici, ea este acum fruntasa a Partidului Comunistilor si declara ca vorbeste limbile oficiale ale Republicii, rusa si "moldoveneasca". ZIUA a descoperit ca unchiul lui Voronin a fost luptator al rezistentei anticomuniste din munti. Drama familiei Voronin este drama Romaniei mutilate, si azi, de comunism.
Matusa lui Voronin din Brezoaiele
In 2004, in satul Camarasu, comuna Brezoaiele, judetul Dambovita, prin campia Vlasiei la aproximativ 35 de km de Bucuresti s-a prapadit sora mamei lui Voronin, Domnica Sarbu. Matusa presedintelui moldovean traia in conditii mai mult decat modeste. Domnica era vizitata din cand in cand de la Bucuresti de oameni de-ai lui Voronin, care ii aduceau medicamente sau bani de lemne. Locuia intr-o darapanatura, o bojdeuca cu prispe moldovenesti acoperita cu carton gudronat, asezata intre biserica si cimitir. Pe pereti covoare si stergare moldovenesti, multe icoane, fotografii si un calendar bisericesc. Sora mamei lui Voronin canta in strana si era foarte bisericoasa. "Tanti Domnica" este cea care l-a crescut pe Vova, nepotelul Vladimir. Vladimir Voronin.
Un produs
al "reeducarii"
Voronin se trage dintr-un neam curat romanesc, o familie renumita de oameni bogati si respectati. Domnica si Isidor Sarbu, bunicul lui Voronin, faceau parte dintr-o familie numeroasa: zece frati. Cinci baieti si cinci fete. Bunicul sau a fost deportat de rusii bolsevici, i-a fost confiscata averea si familia i-a fost rupta si risipita. Isidor Sarbu, primar al regimului Antonescu in Transnistria, in perioada 1942-1944, i-a blestemat pe comunistii rusi si a fugit in Romania unde a ajuns luptator cu arma in mana in muntii Oasului. Nepotelul a intrat pe mana rusilor care i-au aplicat "reeducarea", i-au schimbat numele de familie cu unul rusesc - Voronin - cioroi pe romaneste, si l-au transformat intr-un mancurt - nume care exprima tipologia slugii resentimentare la adresa propriului neam. Fenomenul Stockholm se numeste complexul apropierii dintre victima si calau, observat si catalogat psihopatolog in cazurile de ostateci rapiti de teroristi care ajung sa se ataseze atat de mult de tortionarii lor incat sunt gata chiar sa-si dea viata
de bunavoie pentru a-i salva pe teroristi.
Complexul Stockholm si experimentul Pitesti
Viata familiei Voronin este povestea unei drame teribile - este drama sfasierii neamului romanesc de catre invadatorii rusi. Cazul lui Voronin este cu atat mai tragic cu cat insusi presedintele Voronin este rezultatul unui experiment diabolic, pus in practica de rusi in Romania sub numele de "experimentul reeducarii". Reeducarea a fost initiata ca o actiune cu caracter "secret", chiar "strict secret de importanta deosebita" - dupa cum atesta documentele
care se refera la acest fenomen chiar si mai tarziu in epoca. Fenomenul reeducarii s-a petrecut intr-un regim de control total efectuat de consilierii sovietici care dirijau, indrumau si supravegheau. Experimentul reeducarii avea drept mecanism central transformarea victimelor in tortionari, transformare pe care nu o puteau doar mima, ci trebuiau sa o probeze tortionandu-si proprii lor colegi de suferinta iar actiunea a fost de mare amploare si intensitate, procesul reeducational desfasurandu-se in Romania in numeroase puscarii politice, fiind vizati cu precadere legionarii, care trebuiau sa fie "franti" si "intorsi" prin metode sofisticate inventate si controlate de medici
si generali special veniti de la Moscova pentru a supraveghea stiintific "cercetarea". Scopul experimentului, conform principiilor leniniste era schimbarea si lepadarea convingerilor si ideilor politice si religioase ale detinutilor, pentru a se obtine in cele din urma alterarea personalitatii pana la punctul obedientei absolute. Este considerat a fi cel mai mare si cel mai intensiv program de spalare a creierului prin tortura din blocul de Est. Partea extrema a reeducarii s-a numit experimentul Pitesti (reeducarea violenta fizic, mental si moral) care a avut loc in Romania intre 1949-1952, in cadrul caruia victimele erau silite sa devin" de la un punct incolo, calai.
Principiul "preschimbariii"
Principiul "reeducarii" functioneaza si el pe doua planuri - cel al aplicarii violente si bruste, prin teroare, si cel al desfasurarii sale in "lentoare", "istoric", ca o evolutie necesara prin care popoare intregi se schimba, se "reformeaza", isi schimba cadrele de vietuire traditionale. Eliminarea si distrugerea intimitatii umane a fost un mijloc de control care ajunsese sa fie exercitat in mod violent asupra constiintei in mod direct. Intoarcerea pe dos a sufletului uman urmarea pervertirea constiintei, detinutii fiind obligati prin tortura sa se identifice cu limita de jos a patimilor silnice. In Coreea si Vietnam s-a mai pus in aplicare acest program in formele sale extreme, care includeau torturi teribile, tot de catre psihologi si specialisti scoliti la Moscova. Supliciile ingrozitoare la care au fost supusi cei care au trecut prin acest "experiment" fac parte din mecanismele deformatoare ale unei ideologii a "preschimbarii", a intoarcerii pe dos - revolovo- adica revolutie, careia i-a cazut victima si romanul neaos Sarbu, devenit Voronin.
Bunicul, luptator in rezistenta din munti
Domnica s-a nascut la Corjova, Dubasari. Parintii i-au fost deportati de regimul comunist pentru ca nu vroiau sa dea pamantul in colhoz. Tatal sau, Isidor, un roman brav si puternic, a fost dus in Siberia. Isidor a reusit sa scape, fugind din lagarul de concentrare, traversand Rusia mii de kilometri pentru a se intoarce in Basarabia. Fratii sai, deportati de asemenea, au pierit. O parte a familiei Sarbu a fost evacuata in 1944 in Romania cand rusii navalesc si ocupa Basarabia. Domnica Sarbu va fi alaturi de tatal sau care ajunge sa lupte cu arma in mana impotriva invadatorului rus in cadrul rezistentei anticomuniste din muntii Oasului. Dupa moartea lui Dej, Isidor Sarbu se stabileste in comuna Brezoaiele impreuna cu ce mai ramasese din familie, si unde-i pot fi gasite si azi urmele.
Ambasadorul României în Irak este aşteptat astăzi la audieri în dosarul răpirii jurnaliştilor
Mihai Stuparu, ambasadorul României în Irak, este aşteptat astăzi la Curtea de Apel Bucureşti să depună mărturie în dosarul răpirii jurnaliştilor români. El a fost citat prin mandat de aducere, deoarece la termenul anterior nu s-a prezentat în faţa judecătorilor.
În toamna anului trecut, MAE s-a opus audierii lui Stuparu. Ministerul a susţinut că ceea ce ştie ambasadorul despre răpirea celor trei ziarişti se încadrează la secrete de stat, deoarece preşedintele Traian Băsescu a clasificat acest caz pentru următorii 50 de ani.
În dosarul răpirii jurnaliştilor, Omar Hayssam a fost condamnat pentru acte de terorism la 20 de ani de închisoare. Sirianul a fugit însă din ţară în urmă cu doi ani şi este dat în urmărire internaţională prin Interpol.
În toamna anului trecut, MAE s-a opus audierii lui Stuparu. Ministerul a susţinut că ceea ce ştie ambasadorul despre răpirea celor trei ziarişti se încadrează la secrete de stat, deoarece preşedintele Traian Băsescu a clasificat acest caz pentru următorii 50 de ani.
În dosarul răpirii jurnaliştilor, Omar Hayssam a fost condamnat pentru acte de terorism la 20 de ani de închisoare. Sirianul a fugit însă din ţară în urmă cu doi ani şi este dat în urmărire internaţională prin Interpol.
Geoană vrea un salariu minim de 300 de euro
Social-democraţii au semnat, astăzi, un pact cu sindicaliştii de la CNSLR-Fraţia. Liderul PSD, Mircea Geoană, a profitat de această ocazie pentru a declara că, în România următorilor ani, salariul minim pe economie ar trebui să ajungă la 300 de euro. În plus
, preşedintele formaţiunii a declarat că pactul semnat cu sindicaliştii este unul "de nouă generaţie", de colaborare politică explicită, care depăşeşte faza colaborărilor anterioare.
"Prin acest acord vrem să punem în valoare munca în societatea românească. Să lucrăm împreună pentru a crea locuri de muncă bine plătite şi stabile în România. Suntem aici pentru a încerca să readucem acasă forţa de muncă care a fost obligată să emigreze în ţări europene sau în alte colţuri ale lumii. Suntem aici pentru a spune că în România salariul minim pe economie trebuie să ajungă în următorii ani la 300 de euro", a precizat liderul PSD, Mircea Geoană.
"Ceea ce facem astăzi este să ducem la un palier nou, la un etaj superior, la nivel european, relaţia dintre un partid social-democrat şi mişcarea sindicală", potrivit liderului social-democrat.
Astfel că, la următoarea modificare a statutului PSD, unul sau mai multi reprezentanţi ai CNSLR Frăţia vor deveni parte din conducerea partidului, în funcţia de vicepreşedinte, a mai precizat Geoană.
Totodată, liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a obţinut sprijinul PSD pentru a promova membri de sindicat pe listele Consiliilor Judeţene.
"Astăzi semnăm un acord de colaborare politică explicită. Colegii de la CNSLR Frăţia vor fi alături de noi şi în campaniile electorale şi în lupta pentru a putea să avem un echilbru social corect în ţara noastra", a declarat Geoană, confirmând cererea liderului CNSLR.
Sindicaliştii spun că acest acord cu social democraţii este practic o reeditare a unui document
semnat înainte de alegerile din 2004.
, preşedintele formaţiunii a declarat că pactul semnat cu sindicaliştii este unul "de nouă generaţie", de colaborare politică explicită, care depăşeşte faza colaborărilor anterioare.
"Prin acest acord vrem să punem în valoare munca în societatea românească. Să lucrăm împreună pentru a crea locuri de muncă bine plătite şi stabile în România. Suntem aici pentru a încerca să readucem acasă forţa de muncă care a fost obligată să emigreze în ţări europene sau în alte colţuri ale lumii. Suntem aici pentru a spune că în România salariul minim pe economie trebuie să ajungă în următorii ani la 300 de euro", a precizat liderul PSD, Mircea Geoană.
"Ceea ce facem astăzi este să ducem la un palier nou, la un etaj superior, la nivel european, relaţia dintre un partid social-democrat şi mişcarea sindicală", potrivit liderului social-democrat.
Astfel că, la următoarea modificare a statutului PSD, unul sau mai multi reprezentanţi ai CNSLR Frăţia vor deveni parte din conducerea partidului, în funcţia de vicepreşedinte, a mai precizat Geoană.
Totodată, liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a obţinut sprijinul PSD pentru a promova membri de sindicat pe listele Consiliilor Judeţene.
"Astăzi semnăm un acord de colaborare politică explicită. Colegii de la CNSLR Frăţia vor fi alături de noi şi în campaniile electorale şi în lupta pentru a putea să avem un echilbru social corect în ţara noastra", a declarat Geoană, confirmând cererea liderului CNSLR.
Sindicaliştii spun că acest acord cu social democraţii este practic o reeditare a unui document
semnat înainte de alegerile din 2004.
Fostul ministru al Tineretului Georgiu Gingăraş refuză să plece din casa de protocol
În timp ce studenţii plătesc 300 de euro pe chirie şi se îghesuie în garsoniere la periferie, fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Georgiu Gingăraş, este scandalizat că trebuie să părăsească locuinţa de protocol.
Fostul demnitar nu mai are dreptul la casa RA-APPS dar refuză să o elibereze. El spune că fetiţa lui trebuie să-şi termine studiile şi nu are unde sta. În plus
, fostul ministru este nemulţumit că a primit un apartament gol şi nu o vilă confortabilă. "Ministrul trebuie să primească o locuinţă de protocol, nu camere goale, să încep să o mobilez, am cerut o prelungire a contractului până termină fetiţa studiile, nimic mai mult", spune Gingăraş.
Fostul demnitar nu mai are dreptul la casa RA-APPS dar refuză să o elibereze. El spune că fetiţa lui trebuie să-şi termine studiile şi nu are unde sta. În plus
, fostul ministru este nemulţumit că a primit un apartament gol şi nu o vilă confortabilă. "Ministrul trebuie să primească o locuinţă de protocol, nu camere goale, să încep să o mobilez, am cerut o prelungire a contractului până termină fetiţa studiile, nimic mai mult", spune Gingăraş.
Mircea Geoană şi cei patru pitici: "După alegeri, vrem să formăm singuri Guvernul"
Înconjurat de Partidul Ecologist Român, PSD-C-tin Titel Petrescu, Partidul Verzilor şi Partidul Alianţa Socialistă, Mircea Geoană s-a văzut ieri uriaş. Cele patru formaţiuni care au venit în Kiseleff la negocieri politice i-au dat liderului PSD încredere că, după alegerile locale, se poate constitui „o platformă” electorală, care să înglobeze „toate sensibilităţile social-democrate” şi care să-i sufle vânt în pânze PSD-ului. „După alegeri, vrem să formăm singuri Guvernul. (...) Astfel, ne putem pune la adăpost de compromisuri ideologice”, şi-a expus Geoană, în faţa ziariştilor, ambiţia politică.
Negocierile cu formaţiunile sus-amintite au loc după ce PSD a eşuat să ducă la bun sfârşit „compromisul ideologic” pe care spera să-l facă de alegeri cu PNL. Cum liberalii au respins, până acum, toate încercările lui Geoană de împrietenire (ba, mai mult, i-au mărit liderului PSD la peste 3.000 de euro chiria pentru casa de la stat, un gest calificat ieri de chiriaş drept unul de „şantaj şi intimidare”), social-democraţii s-au orientat spre alţi tovarăşi de drum.
Oaspeţii care au venit ieri la sediul PSD pentru a se alia cu Geoană s-au dat cât mai rotunzi. „Din sondaje, combinat cu ultimele alegeri, avem cam 2%”, şi-a umflat muşchii Cristian Jura, secretarul general al PER. Gheorghe Ionicescu, preşedintele Partidului Verde, a plusat cu partidul său, spunând că, în unele judeţe, precum Timiş sau Braşov, formaţiunea poate susţine chiar şi un 3%. Geoană le-a promis că-i ia în platformă pe toţi, dar doar după locale, „să vedem mai întâi ce reprezintă dânşii pe scena politică”. În alegerile locale, noii prieteni politici „nu se atacă, ci se ajută unul pe celălalt în turul doi”. PSD va invita la discuţii şi sindicatele, începând cu CNSLR-Frăţia, „partenerul nostru privilegiat din mişcarea sindicală”.
Se îngroaşă marşul de 1 Mai
Până atunci, viitorii aliaţi vor organiza o serie de activităţi „mai deosebite”, după cum preciza „verdele” Gheorghe Ionicescu. „L-am chemat pe d-nul Geoană la nişte acţiuni mai deosebite de-ale noastre (...) Noi am mai făcut astfel de acţiuni, vă amintiţi când am închis Calea Victoriei”. Prima acţiune serioasă a celor cinci va fi marşul de Ziua Muncii, când fiecare va veni cu arsenalul din dotare, steaguri, pancarte şi militanţi. Deocamdată, în afară de faptul că „se va protesta împotriva Guvernului”, nu se cunosc detaliile manifestării şi nici dacă Marian Vanghelie, sedus şi (aproape) abandonat cu nominalizarea la primărie, va mai susţine petrecerea cu mici şi bere din Parcul Izvor.
Negocierile cu formaţiunile sus-amintite au loc după ce PSD a eşuat să ducă la bun sfârşit „compromisul ideologic” pe care spera să-l facă de alegeri cu PNL. Cum liberalii au respins, până acum, toate încercările lui Geoană de împrietenire (ba, mai mult, i-au mărit liderului PSD la peste 3.000 de euro chiria pentru casa de la stat, un gest calificat ieri de chiriaş drept unul de „şantaj şi intimidare”), social-democraţii s-au orientat spre alţi tovarăşi de drum.
Oaspeţii care au venit ieri la sediul PSD pentru a se alia cu Geoană s-au dat cât mai rotunzi. „Din sondaje, combinat cu ultimele alegeri, avem cam 2%”, şi-a umflat muşchii Cristian Jura, secretarul general al PER. Gheorghe Ionicescu, preşedintele Partidului Verde, a plusat cu partidul său, spunând că, în unele judeţe, precum Timiş sau Braşov, formaţiunea poate susţine chiar şi un 3%. Geoană le-a promis că-i ia în platformă pe toţi, dar doar după locale, „să vedem mai întâi ce reprezintă dânşii pe scena politică”. În alegerile locale, noii prieteni politici „nu se atacă, ci se ajută unul pe celălalt în turul doi”. PSD va invita la discuţii şi sindicatele, începând cu CNSLR-Frăţia, „partenerul nostru privilegiat din mişcarea sindicală”.
Se îngroaşă marşul de 1 Mai
Până atunci, viitorii aliaţi vor organiza o serie de activităţi „mai deosebite”, după cum preciza „verdele” Gheorghe Ionicescu. „L-am chemat pe d-nul Geoană la nişte acţiuni mai deosebite de-ale noastre (...) Noi am mai făcut astfel de acţiuni, vă amintiţi când am închis Calea Victoriei”. Prima acţiune serioasă a celor cinci va fi marşul de Ziua Muncii, când fiecare va veni cu arsenalul din dotare, steaguri, pancarte şi militanţi. Deocamdată, în afară de faptul că „se va protesta împotriva Guvernului”, nu se cunosc detaliile manifestării şi nici dacă Marian Vanghelie, sedus şi (aproape) abandonat cu nominalizarea la primărie, va mai susţine petrecerea cu mici şi bere din Parcul Izvor.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Miracolele Electrica: intre 197 si 210 volti la priza, in loc de 230 V
Toata lumea stie" ca la priza ai 220 de volti, asa ca romanul obisnuit habar n-are ca, de fapt, S.C. Electrica S.A. se obliga prin contract sa livreze utilizatorilor casnici o tensiune de 230 de volti, cu abateri maxime de plus
/minus 10%. In aceste conditii, ideea de a masura ce voltaj au intr-adevar la priza n-are cum sa le vina prea multor clienti ai Electrica, iar dintre cei care totusi vor fi avut asemenea ganduri cand au vazut cum le palpaie becurile prin casa, si mai putini au avut la dispozitie un aparat de masura suficient de performant.
Avand acces la un asemenea dispozitiv, am masurat continuu, vreme de peste 14 ore, de la 8 seara pana la 10.
30 dimineata, tensiunea livrata de Electrica Muntenia Sud SA, prin filiala sa SDFEE Bucuresti. Surpriza a fost totala: pe parcursul a peste 12 ore, tensiunea s-a mentinut la valori cuprinse intre 202 si 207 volti, avand chiar cateva coborari la 197 de volti. In nici macar un singur moment nu s-a inregistrat o valoare care sa depaseasca 210 volti. Un utilizator obisnuit nu ar fi avut nici un indiciu cu privire la ce se intampla: neexistand fluctuatii mari, nu putea fi observata vreo modificare a functionarii becurilor, iar scaderea chiar si pana la 197 de volti nu a provocat oprirea aparatelor electrocasnice. Evident, primul lucru pe care l-am facut a fost sa luam legatura cu purtatorul de cuvant al Electrica Muntenia Sud, incercand sa aflam ce poate face un utilizator aflat intr-o astfel de situatie, daca exista zone cu probleme de acest gen si, mai ales, daca aparatele de uz casnic au de suferit de pe urma subvoltarii. Doamna Cornelia Ion ne-a cerut sa transmitem toate intrebarile in scris, promitandu-ne ca azi vom avea raspunsurile dorite, pe care le vom putea prezenta in editia de maine. Pana la primirea punctului de vedere al Electrica Muntenia Sud, ne-am adresat presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opris, care ne-a precizat: "Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei
electrice la tarife reglementate reglementeaza clar aceste aspecte". Intr-adevar, la punctul 5.2.3, respectivul document precizeaza: "Consumatorii beneficiaza de reduceri tarifare in conditiile unor: a) abateri ale tensiunii mai mari decat cele de la pct.4.7.1; b) abateri ale frecventei mai mari decat cele de la pct.4.7.1. Furnizorul isi recupereaza pierderile inregistrate prin aceste reduceri tarifare de la operatorul de distributie/transport, respectiv operatorul de sistem." Cum la punctul 4.7.1 se precizeaza: "Furnizorul raspunde de respectarea urmatorilor parametri de calitate a energiei electrice: a) Frecventa conform SR EN50160 - in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda 50Hz � 1% si in 100% din saptamana, in banda 50Hz + 4% pana la 50Hz ‑ 6%; b) Tensiunea conform SR EN50160 - in 95% din saptamana, tensiunea trebuie sa nu aiba abateri mai mari de � 10% din tensiunea contractata", rezulta ca in cazul nostru Electrica Muntenia Sud e deja buna de plata, intrucat deja am depasit cele 8,4 ore pe saptamana in care tensiunea avea voie sa se mentina la valori mai mici de 90% din 230 de volti. Cum insa la punctul 5.2.5 se specifica: "Reducerea tarifara se aplica la cererea scrisa a consumatorului. Cererea se depune in maximum 3 zile lucratoare de la constatarea evenimentului de catre consumator si va fi solutionata de furnizor in maximum 10 zile lucratoare" si cum consumatorii nu prea au cum sa-si dea seama ca primesc la priza 207 volti in loc de 230, rezulta ca Electrica scapa basma curata in 99,9% din cazuri.
De altfel, si presedintele ANRE ne-a declarat ca noile standarde in domeniu, care vor intra probabil in vigoare din iulie, vor contine prevederi clare prin care distribuitorii vor raspunde de calitatea serviciului oferit si vor fi obligati sa faca investitii in zonele in care vechimea retelelor nu permite respectarea parametrilor nominali. Pana atunci insa, un mare numar de romani nu au nici pe departe la priza cei 230 de volti pentru care platesc si nici macar nu constientizeaza acest lucru.
/minus 10%. In aceste conditii, ideea de a masura ce voltaj au intr-adevar la priza n-are cum sa le vina prea multor clienti ai Electrica, iar dintre cei care totusi vor fi avut asemenea ganduri cand au vazut cum le palpaie becurile prin casa, si mai putini au avut la dispozitie un aparat de masura suficient de performant.
Avand acces la un asemenea dispozitiv, am masurat continuu, vreme de peste 14 ore, de la 8 seara pana la 10.
30 dimineata, tensiunea livrata de Electrica Muntenia Sud SA, prin filiala sa SDFEE Bucuresti. Surpriza a fost totala: pe parcursul a peste 12 ore, tensiunea s-a mentinut la valori cuprinse intre 202 si 207 volti, avand chiar cateva coborari la 197 de volti. In nici macar un singur moment nu s-a inregistrat o valoare care sa depaseasca 210 volti. Un utilizator obisnuit nu ar fi avut nici un indiciu cu privire la ce se intampla: neexistand fluctuatii mari, nu putea fi observata vreo modificare a functionarii becurilor, iar scaderea chiar si pana la 197 de volti nu a provocat oprirea aparatelor electrocasnice. Evident, primul lucru pe care l-am facut a fost sa luam legatura cu purtatorul de cuvant al Electrica Muntenia Sud, incercand sa aflam ce poate face un utilizator aflat intr-o astfel de situatie, daca exista zone cu probleme de acest gen si, mai ales, daca aparatele de uz casnic au de suferit de pe urma subvoltarii. Doamna Cornelia Ion ne-a cerut sa transmitem toate intrebarile in scris, promitandu-ne ca azi vom avea raspunsurile dorite, pe care le vom putea prezenta in editia de maine. Pana la primirea punctului de vedere al Electrica Muntenia Sud, ne-am adresat presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opris, care ne-a precizat: "Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei
electrice la tarife reglementate reglementeaza clar aceste aspecte". Intr-adevar, la punctul 5.2.3, respectivul document precizeaza: "Consumatorii beneficiaza de reduceri tarifare in conditiile unor: a) abateri ale tensiunii mai mari decat cele de la pct.4.7.1; b) abateri ale frecventei mai mari decat cele de la pct.4.7.1. Furnizorul isi recupereaza pierderile inregistrate prin aceste reduceri tarifare de la operatorul de distributie/transport, respectiv operatorul de sistem." Cum la punctul 4.7.1 se precizeaza: "Furnizorul raspunde de respectarea urmatorilor parametri de calitate a energiei electrice: a) Frecventa conform SR EN50160 - in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda 50Hz � 1% si in 100% din saptamana, in banda 50Hz + 4% pana la 50Hz ‑ 6%; b) Tensiunea conform SR EN50160 - in 95% din saptamana, tensiunea trebuie sa nu aiba abateri mai mari de � 10% din tensiunea contractata", rezulta ca in cazul nostru Electrica Muntenia Sud e deja buna de plata, intrucat deja am depasit cele 8,4 ore pe saptamana in care tensiunea avea voie sa se mentina la valori mai mici de 90% din 230 de volti. Cum insa la punctul 5.2.5 se specifica: "Reducerea tarifara se aplica la cererea scrisa a consumatorului. Cererea se depune in maximum 3 zile lucratoare de la constatarea evenimentului de catre consumator si va fi solutionata de furnizor in maximum 10 zile lucratoare" si cum consumatorii nu prea au cum sa-si dea seama ca primesc la priza 207 volti in loc de 230, rezulta ca Electrica scapa basma curata in 99,9% din cazuri.
De altfel, si presedintele ANRE ne-a declarat ca noile standarde in domeniu, care vor intra probabil in vigoare din iulie, vor contine prevederi clare prin care distribuitorii vor raspunde de calitatea serviciului oferit si vor fi obligati sa faca investitii in zonele in care vechimea retelelor nu permite respectarea parametrilor nominali. Pana atunci insa, un mare numar de romani nu au nici pe departe la priza cei 230 de volti pentru care platesc si nici macar nu constientizeaza acest lucru.
Legislatia privind persoanele cu dizabilitati trebuie ajustata la standardele internationale
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a intervenit pe linga Guvern cu initiativa lansarii procedurii de semnare de catre tara noastra a Conventiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati.
La 13 decembrie 2006, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a aprobat Conventia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati. Acesta este primul document international complex orientat spre protectia drepturilor persoanelor cu dizabilitati.
Aprobarea unanima de catre ONU a Conventiei denota faptul ca ea este recunoscuta de catre comunitatea internationala ca fiind un instrument important, care are drept obiectiv promovarea si protectia drepturilor si demnitatii unei dintre cele mai vulnerabile categorii a populatiei.
Conform prevederilor Conventiei, persoanele cu dizabilitati beneficiaza de aceleasi drepturi si libertati fundamentale ca si ceilalti membri ai societatii - dreptul la egalitate si nediscriminare, dreptul de acces la spatiul fizic, la transport, la informatii si comunicatii, dreptul la egalitate in fata legii si de acces la justitie, dreptul la educatie, la ocrotirea sanatatii, la munca, la protectie sociala, de participare la viata
politica, sociala, culturala etc. Unele prevederi sistematizeaza si generalizeaza experienta - legislatie, mecanisme de reglementare, standarde de etica - a mai multor tari in sustinerea persoanelor cu dizabilitati.
La 30 martie 2007, la New York va avea loc ceremonia de deschidere a semnarii si a ratificarii Conventiei si Protocolului Optional.
In opinia sefului statului, semnarea Conventiei in cauza va semnifica acceptarea de catre tara noastra a principiilor internationale de promovare si de protectie a drepturilor persoanelor cu dizabilitati, importanta carora este incontestabila.
Din perspectiva schimbarilor ce au loc in lume, Republica Moldova urmeaza sa-si ajusteze legislatia privind persoanele cu dizabilitati la normele si standardele internationale, stabilite in Conventie, pentru a asigura acestor persoane posibilitatea de a se integra in societate si de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
La 13 decembrie 2006, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a aprobat Conventia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitati. Acesta este primul document international complex orientat spre protectia drepturilor persoanelor cu dizabilitati.
Aprobarea unanima de catre ONU a Conventiei denota faptul ca ea este recunoscuta de catre comunitatea internationala ca fiind un instrument important, care are drept obiectiv promovarea si protectia drepturilor si demnitatii unei dintre cele mai vulnerabile categorii a populatiei.
Conform prevederilor Conventiei, persoanele cu dizabilitati beneficiaza de aceleasi drepturi si libertati fundamentale ca si ceilalti membri ai societatii - dreptul la egalitate si nediscriminare, dreptul de acces la spatiul fizic, la transport, la informatii si comunicatii, dreptul la egalitate in fata legii si de acces la justitie, dreptul la educatie, la ocrotirea sanatatii, la munca, la protectie sociala, de participare la viata
politica, sociala, culturala etc. Unele prevederi sistematizeaza si generalizeaza experienta - legislatie, mecanisme de reglementare, standarde de etica - a mai multor tari in sustinerea persoanelor cu dizabilitati.
La 30 martie 2007, la New York va avea loc ceremonia de deschidere a semnarii si a ratificarii Conventiei si Protocolului Optional.
In opinia sefului statului, semnarea Conventiei in cauza va semnifica acceptarea de catre tara noastra a principiilor internationale de promovare si de protectie a drepturilor persoanelor cu dizabilitati, importanta carora este incontestabila.
Din perspectiva schimbarilor ce au loc in lume, Republica Moldova urmeaza sa-si ajusteze legislatia privind persoanele cu dizabilitati la normele si standardele internationale, stabilite in Conventie, pentru a asigura acestor persoane posibilitatea de a se integra in societate si de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
Banca Mondială examinează acordarea unui credit de 16 mln USD pentru reabilitarea drumurilor din R.Moldova
Consilul Director al Băncii Mondiale examinează, în şedinţa de miercuri, acordarea unui credit în valoare de 16 mln USD destinat reabilitării drumurilor din R Moldova, a declarat Edward Brown, directorul oficiului băncii la Chişinău.
Brown a mai precizat că până în luna inuie curent Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoaltare şi Banca Europeană de Investiţii urmează să acorde Guvernului un alt îmrumut în valoare de 30 mln USD care de asemenea va fi utilizat pentru reconstrucţia arterelor de transport auto
.
Totodată, oficialul a mai declarat că Guvernul de la Chişinău este dispus să utilizeze în aceleaşi scopuri şi creditul în valoare de 10 mln USD care urmează să fie acordat de BM în cadrul implementării Strategiei de Creştere Economică şi Combatere a Sărăciei.
Potrivit experţilor BM, cheltuielile anuale pentru evitarea deteriorării în continuare a drumurilor din R. Moldova sunt evaluate la 100 mln USD, iar cheltuielile totale necesare pentru reconstrucţia "de la zero" a arterelor de transport sunt estimate la 14 mlrd USD.
Anterior, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că modernizarea infrastructurii de transport constituie o "prioritate absolută" în activitatea actualei guvernări, precizând că în 2007 circa 2 mlrd de lei vor fi cheltuite pentru restabilirea şi construcţia drumurilor. Premierul Vasile Tarlev arăta pentru aceleaşi scopuri cheltuieli de circa 1 mlrd lei.
R.Moldova dipune de o reţea de dumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3 mii - naţionale şi 6,1 mii km - locale. Peste 90% din reţeaua rutieră din RM are termenul de exploatare depăşit.
Brown a mai precizat că până în luna inuie curent Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoaltare şi Banca Europeană de Investiţii urmează să acorde Guvernului un alt îmrumut în valoare de 30 mln USD care de asemenea va fi utilizat pentru reconstrucţia arterelor de transport auto
.
Totodată, oficialul a mai declarat că Guvernul de la Chişinău este dispus să utilizeze în aceleaşi scopuri şi creditul în valoare de 10 mln USD care urmează să fie acordat de BM în cadrul implementării Strategiei de Creştere Economică şi Combatere a Sărăciei.
Potrivit experţilor BM, cheltuielile anuale pentru evitarea deteriorării în continuare a drumurilor din R. Moldova sunt evaluate la 100 mln USD, iar cheltuielile totale necesare pentru reconstrucţia "de la zero" a arterelor de transport sunt estimate la 14 mlrd USD.
Anterior, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că modernizarea infrastructurii de transport constituie o "prioritate absolută" în activitatea actualei guvernări, precizând că în 2007 circa 2 mlrd de lei vor fi cheltuite pentru restabilirea şi construcţia drumurilor. Premierul Vasile Tarlev arăta pentru aceleaşi scopuri cheltuieli de circa 1 mlrd lei.
R.Moldova dipune de o reţea de dumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3 mii - naţionale şi 6,1 mii km - locale. Peste 90% din reţeaua rutieră din RM are termenul de exploatare depăşit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
