Angajatii Rompetrol se pling ca din cauza interceptarilor SRI nu mai aveau curaj sa vorbeasca la telefon.
In procesul intentat impotriva SRI, Dinu Patriciu si Rompetrol au adus la termenul de ieri martori din interiorul companiei care au vorbit despre psihoza creata in firma dupa ce s-a aflat ca telefoanele au fost ascultate. Patriciu si compania au dat in judecata SRI sub motiv ca interceptarile convorbirilor lor telefonice au fost ilegale si au provocat pierderi financiare evaluate la 1.325.000 de lei de fiecare dintre parti.
Martorii lui Patriciu sustin ca aparitia in presa a unor transcrieri ale convorbirilor i-au determinat pe angajatii companiei „sa nu mai vorbeasca la telefon despre problemele uzuale de serviciu“, dupa cum a declarat ieri in instanta directorul retelei de benzinarii a Rompetrol, Dan Rosu.
„Agenda foarte incarcata“
Acesta a mai declarat ca agenda lui Dinu Patriciu era incarcata nejustificat, in luna februarie 2006, de solicitarile partenerilor de afaceri, carora le era teama sa mai vorbeasca la telefon cu omul de afaceri. „Intilnirile cu acesta erau tot mai dificile, intrucit in permanenta era un numar foarte mare de persoane care doreau sa se intilneasca cu el“, a spus Rosu, la vremea respectiva director de comunicare in cadrul aceleiasi societati.
Pleca mai des in strainatate
Martorul a spus ca Dinu Patriciu era nevoit sa se deplaseze din ce in ce mai mult si in strainatate, din acelasi motiv. „Am observat, apoi, ca prezenta lui Dinu Patriciu era din ce in ce mai redusa si am aflat ca acest lucru se intimpla pe motivul ca era nevoit sa calatoreasca mult mai mult pentru a se intilni cu partenerii de afaceri externi“, a mai spus fostul director de comunicare al Rompetrol.
Dan Rosu a declarat ca directorii Rompetrol din teritoriu i-au marturisit ca trebuie sa vina in Bucuresti, pentru a se intilni personal cu Patriciu. „Mai multi colegi din linia intii de management mi-au adus la cunostinta ca trebuie sa se deplaseze la Bucuresti pentru a se intilni cu Dinu Patriciu, in vederea rezolvarii unor chestiuni de serviciu
uzuale“, a spus directorul retelei de benzinarii a Rompetrol.
Patriciu acuza SRI ca i-a interceptat ilegal convorbirile telefonice in perioada 1994-2005 si ca intre anii 2003 si 2005 a fost interceptata intreaga retea de comunicatii a Rompetrol. La solicitarea noastra de a raspunde acuzatiilor, SRI a raspuns: „Intrucit in momentul de fata exista o actiune in justitie, nu putem oferi datele pe care le solicitati“.
joi, 19 februarie 2009
Blaga il contrazice pe Basescu si ii da peste nas lui Tariceanu
Ministerul Administratiei si Internelor se spala pe maini de povestea referendumului pentru autonomie din "tinutul secuiesc". Intr-un comunicat de presa emis ieri, MAI afirma ca "nu exista nici o baza legala pentru interzicerea desfasurarii unei consultari publice informale cum este cea organizata de Consiliul National Secuiesc. Aceasta actiune nu constituie un referendum, nefiind organizata cu respectarea prevederilor Legii Referendumului nr. 3/2000, insa aceasta lege - si nici un alt act normativ - nu prevede interdictii cu privire la organizarea unor astfel de consultari, indiferent care ar fi obiectul acestora." In acest fel, ministerul condus de pedistul Blaga il contrazice deschis chiar pe presedintele Basescu.
"O extravaganta si o ilegalitate". Asa a calificat, ieri, presedintele Romaniei referendumul pentru autonomia "tinutului secuiesc", organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, in judetele Harghita, Covasna si Mures. Dupa intalnirea de la Palatul Cotroceni cu omologul sau ungar Laszlo Solyom, Basescu i-a criticat in termeni duri pe organizatorii referendumului - Consiliul National Secuiesc si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania: "Ceea ce se intampla incalca prevederile Constitutiei Romaniei. Referendumul pentru autonomie teritoriala este ilegal. Se afirma insa ca ar fi o masura de testare a dorintelor populatiei si putem sa consideram ca este ceea ce se afirma. Dar, in momentul in care cei care fac teste - nu intelegem foarte bine, cu rabdarea statului roman, cu Constitutia - vor incerca sa valorifice rezultatul acestui asa-zis referendum ilegal, statul roman va aplica, fara ezitare, Constitutia, iar responsabilitatea va apartine celor care realizeaza un act neconstitutional pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si suveran", a afirmat Traian Basescu. El a tinut sa precizeze ca, in Romania, cele 18 minoritati recunoscute sunt reprezentate in Parlament "prin automatism" si ca tara noastra "nu va accepta niciodata alte modele decat cele pe care si le-a ales" si care sunt in deplina concordanta cu standardele europene. "Asteptam cu nerabdare sa vedem primii parlamentari romani intrati prin automatisme constitutionale in Parlamente ale statelor UE", a adaugat seful statului.
Presedintele ungar Laszlo Solyom a precizat ca nu se poate amesteca in treburile unui stat suveran. "Avem o pozitie ferma fata de ceea ce li se cuvine celor care traiesc pe teritoriul altor tari, ca indivizi sau colectivitati. Autoguvernarea are foarte multe forme care trec dincolo de autonomia culturala. Este posibila o asociere a autoguvernarilor locale sau o solutie organizatorica, dincolo de aceasta varianta. Formele de organizare depind de minoritatea respectiva si trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia tarii respective. Ungaria sprijina acele initiative care se desfasoara in cadrul Constitutiei", a adaugat Solyom.
Nici premierul Tariceanu n-a avut mai multa audienta la ministrul de Interne democrat. PNL condamnase referendumul pentru autonomie, cerand Ministerului Administratiei si Internelor sa se autosesizeze.
"Organizarea acestei actiuni capata forma unei provocari si mi se pare extrem de periculos sa se incerce un astfel de demers. In Romania exista suficienta autonomie locala, in baza descentralizarii administratiei. Pe de alta parte, Romania este un model in ceea ce priveste raporturile dintre majoritate si minoritatile nationale. Condamn clar, fara echivoc, acest demers", a afirmat presedintele liberal Calin Popescu Tariceanu. El a precizat ca va cere MAI sa il informeze despre modul in care "va limita" organizarea acestor referendumuri, care "contravin ordinii constitutionale". Numai ca in comunicatul MAI se afirma ca ministerul nu are de ce sa se autosesizeze, intrucat "Competenta de cercetare a infractiunilor prevazute de Titlul I al Codului Penal (art. 155 - 173) - Infractiuni contra sigurantei statului - apartine in exclusivitate Parchetului, in conformitate cu prevederile art. 209 din Codul de Procedura Penala".
In privinta competentelor de ordin administrativ, MAI sustine ca prefectii si-au exercitat competentele legale, atacand in contencios administrativ hotararile de Consiliu Local prin care se aproba organizarea unui referendum avand ca obiect autonomia "tinutului secuiesc".
Indemnurile premierului Tariceanu, ale presedintelui Basescu si chiar ale sefului sau de partid Emil Boc (care condamnase si el actiunea ilegitima a CNS) par a-l fi iritat pe ministrul Vasile Blaga, intrucat comunicatul contine o afirmatie destul de artagoasa: "Ministerul Administratiei si Internelor nu are nevoie de nici un imbold, din partea reprezentantilor partidelor politice, aflate la putere sau in opozitie, pentru a-si face datoria. "
"O extravaganta si o ilegalitate". Asa a calificat, ieri, presedintele Romaniei referendumul pentru autonomia "tinutului secuiesc", organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, in judetele Harghita, Covasna si Mures. Dupa intalnirea de la Palatul Cotroceni cu omologul sau ungar Laszlo Solyom, Basescu i-a criticat in termeni duri pe organizatorii referendumului - Consiliul National Secuiesc si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania: "Ceea ce se intampla incalca prevederile Constitutiei Romaniei. Referendumul pentru autonomie teritoriala este ilegal. Se afirma insa ca ar fi o masura de testare a dorintelor populatiei si putem sa consideram ca este ceea ce se afirma. Dar, in momentul in care cei care fac teste - nu intelegem foarte bine, cu rabdarea statului roman, cu Constitutia - vor incerca sa valorifice rezultatul acestui asa-zis referendum ilegal, statul roman va aplica, fara ezitare, Constitutia, iar responsabilitatea va apartine celor care realizeaza un act neconstitutional pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si suveran", a afirmat Traian Basescu. El a tinut sa precizeze ca, in Romania, cele 18 minoritati recunoscute sunt reprezentate in Parlament "prin automatism" si ca tara noastra "nu va accepta niciodata alte modele decat cele pe care si le-a ales" si care sunt in deplina concordanta cu standardele europene. "Asteptam cu nerabdare sa vedem primii parlamentari romani intrati prin automatisme constitutionale in Parlamente ale statelor UE", a adaugat seful statului.
Presedintele ungar Laszlo Solyom a precizat ca nu se poate amesteca in treburile unui stat suveran. "Avem o pozitie ferma fata de ceea ce li se cuvine celor care traiesc pe teritoriul altor tari, ca indivizi sau colectivitati. Autoguvernarea are foarte multe forme care trec dincolo de autonomia culturala. Este posibila o asociere a autoguvernarilor locale sau o solutie organizatorica, dincolo de aceasta varianta. Formele de organizare depind de minoritatea respectiva si trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia tarii respective. Ungaria sprijina acele initiative care se desfasoara in cadrul Constitutiei", a adaugat Solyom.
Nici premierul Tariceanu n-a avut mai multa audienta la ministrul de Interne democrat. PNL condamnase referendumul pentru autonomie, cerand Ministerului Administratiei si Internelor sa se autosesizeze.
"Organizarea acestei actiuni capata forma unei provocari si mi se pare extrem de periculos sa se incerce un astfel de demers. In Romania exista suficienta autonomie locala, in baza descentralizarii administratiei. Pe de alta parte, Romania este un model in ceea ce priveste raporturile dintre majoritate si minoritatile nationale. Condamn clar, fara echivoc, acest demers", a afirmat presedintele liberal Calin Popescu Tariceanu. El a precizat ca va cere MAI sa il informeze despre modul in care "va limita" organizarea acestor referendumuri, care "contravin ordinii constitutionale". Numai ca in comunicatul MAI se afirma ca ministerul nu are de ce sa se autosesizeze, intrucat "Competenta de cercetare a infractiunilor prevazute de Titlul I al Codului Penal (art. 155 - 173) - Infractiuni contra sigurantei statului - apartine in exclusivitate Parchetului, in conformitate cu prevederile art. 209 din Codul de Procedura Penala".
In privinta competentelor de ordin administrativ, MAI sustine ca prefectii si-au exercitat competentele legale, atacand in contencios administrativ hotararile de Consiliu Local prin care se aproba organizarea unui referendum avand ca obiect autonomia "tinutului secuiesc".
Indemnurile premierului Tariceanu, ale presedintelui Basescu si chiar ale sefului sau de partid Emil Boc (care condamnase si el actiunea ilegitima a CNS) par a-l fi iritat pe ministrul Vasile Blaga, intrucat comunicatul contine o afirmatie destul de artagoasa: "Ministerul Administratiei si Internelor nu are nevoie de nici un imbold, din partea reprezentantilor partidelor politice, aflate la putere sau in opozitie, pentru a-si face datoria. "
Copiii cerşetori, sclavi sub ochii autorităţilor
Micuţii sunt puşi să stârnească mila chiar din primele luni de viaţă
Îi vezi în intersecţii, mişunând printre maşini, cu mâna întinsă. Au faţa murdară, hainele înnegrite şi poartă după ei ba un biberon gol, ba un carton pe care scrie "muritori de foame". Îi vezi prin metrouri, însoţiţi de tineri dubioşi, servind unora poveşti despre familii numeroase, părinţi morţi şi bani puţini. Au până-n 10 ani şi câştigă din cerşit un sfert de salariu minim pe zi. Iar părinţii lor, vii şi nevătămaţi, îi veghează de pe margine. Deşi au atribuţii legale atât pentru amenzi, cât şi pentru dosare penale, poliţiştii preferă prima variantă, în loc să se ocupe de destructurarea reţelelor de cerşetori.
Şase copii
între trei şi şapte ani şi unul de 10 ani au cerşit de zor, până spre sfârşitul săptămânii trecute, în intersecţia de la Plaza România. O fetiţă cu cârlionţii cam la nivelul farurilor maşinilor îşi făcea de treabă cu o cârpă plină de praf, cerând cu voce suavă "1.000 de lei". Alţi princhindei vânau geamurile deschise şi repetau milogeala. Vizavi de staţia tramvaiului 41, pe o bancă, la soare, stăteau "paznicii" (foto jos). Cinci rromi, un bărbat şi patru femei, îi monitorizau atent pe cei mici. Din când în când, femeile porneau în patrulare. Băteau "zebrele" de zeci de ori, asigurându-se că totul este în ordine. Mulţumite, mai serveau câte o cafea. Copiii, lihniţi şi obosiţi, nu primeau nimic. Dacă se simţeau luate în vizor, „supraveghetoarele" suiau copiii în tramvaie şi "curăţau" zona. Procedura s-a repetat şi la sosirea poliţiştilor, doi la număr. "De fiecare dată se întâmplă aşa. Acum ne chinuim să-i convingem pe agenţi să vină îmbrăcaţi în civil", a spus unul dintre cei trei asistenţi sociali ajunşi la Plaza. Totuşi, aceştia au reuşit să "pescuiască" un copil care rămăsese în urmă, pierdut prin fumul camioanelor. Luată cu frumosul, fetiţa a îngânat ceva despre maică-sa, Argentina, şi a recunoscut cu inocenţă că cerşea. Apoi a fost urcată în maşina de poliţie şi dusă la Secţia 22, pentru amprente.
„Şi ce dacă-i pun să cerşească?!"
După două zile, poliţiştii au revenit cu trei echipaje. N-au renunţat la uniforme, însă au reuşit să-i prindă pe cei cinci adulţi. De copii s-au ocupat asistenţii sociali. Târâţi cu forţa la Secţia 22, rromii au făcut un scandal monstru, începând cu rugăminţi fierbinţi şi promisiuni şi sfârşind cu ameninţări. "Vă dăm sub semnătură că, dacă ne mai prinde pe stradă cu ăştia mici, să ni-i ia şi pe noi să ne trimită la puşcărie. Dacă nu se poate altfel, mă duc şi dau în cap şi gata", a încercat să-i înduplece pe poliţişti unul dintre ţigani. "Sunt copiii mei, eu i-am făcut şi îi cresc cum vreau eu. Ce dacă merg la cerşit? Ne luăm de mâncare, că nu dăm în cap şi nu furăm. N-am cu ce să-i cresc. De ce să-i dau de lângă mine? Eu nu pot să muncesc. Nu ştiu carte şi sunt bolnavă", a recitat o femeie, plângând cu lacrimi de crocodil. Apoi, ca să fie şi mai credibilă, a imitat perfect un leşin, iar celelalte ţigănci s-au adunat în jurul ei să o stropească cu apă şi să-i dea calmante şi o ţigară. "Pe mine de ce m-aţi adus? Asta nu e fata mea, e a lu’ cumnatu-miu, care e plecat în Italia. Eu nu o pun să se ducă. Ea vrea singură şi se ţine după mine. Nici nu ştiu cum o cheamă", s-a revoltat Argentina, femeia a cărei fetiţă fusese prinsă în urmă cu două zile la cerşit. Apoi redată familiei. Nicolae Gorunescu, angajat al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 6, spune că una dintre femei şi copilul ei au mai trecut o dată pe la poliţie, în 2006, dar s-au întors fără probleme la "serviciu".
Copil fără certificat de naştere, mamă fără buletin
În procesul-verbal, poliţiştii au scris clar: "Minorii au fost determinaţi să cerşească de către cei cinci adulţi". Însă stabilirea identităţii vinovaţilor a însemnat un alt circ. Poliţiştii i-au legitimat pe Ion Gheorghe şi Radu Octavian, iar una dintre femei a declarat că o cheamă Doşan. Două dintre pirande nici nu au buletin. Rromii sunt domiciliaţi în Buzău şi Prahova, însă au susţinut că stau în localitatea Moziceni, din judeţul Argeş. Cât despre copii, patru poartă numele de familie Radu, iar doi nu au certificate de naştere. Unul dintre micuţii fără identitate este fiul unei femei fără buletin. Ion Gheorghe a afirmat că unul dintre copii este al său, dar pe certificatul de naştere al minorului nu este trecut numele tatălui. "Pe copii i-am internat în Centrul de Plasament de Urgenţă. Se vede c-au fost crescuţi într-o stare de sălbăticie. Când am vrut să-i culcăm, s-au băgat sub pat", a spus Nicolae Gorunescu, menţionând că toţi micuţii au admis că cerşeau. După toate acestea, rromii au fost doar amendaţi. Dar nu s-au potolit. Deposedaţi de "obiectul muncii", ei au trecut în mai multe rânduri pe la sediul DGASPC din sectorul 6 şi au protestat în stilul
specific. "Erau vreo 10 persoane şi ne-au ameninţat că-şi dau foc şi că ne rup gâtul dacă nu le dăm copiii. A trebuit să chemăm jandarmii ca să-i liniştim", a povestit Nicolae Gorunescu. Tot el a mai zis că rromii, care mai au doi-trei copii declaraţi, şi-au încropit nişte cocioabe pe undeva pe lângă CET Vest.
Poliţia se face că munceşte
Convocaţi întotdeauna de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului, oamenii legii descind, constată, avertizează şi, mai rar, amendează. Când nu fug, adulţii vinovaţi se aleg cu o sancţiune între 1 şi 5 milioane de lei vechi, pe care nu o plătesc niciodată. Copiii mai ajung, din când în când, prin centrele de plasament. Oricum, cei care se folosesc de micuţi izbutesc în permanenţă să găsească alţi copii. Deşi aceşti indivizi pot fi condamnaţi la închisoare între unu şi cinci ani, poliţiştii nu se ostenesc să le întocmească dosare penale. Tot mecanismul este "uns" de deciziile Tribunalului Bucureşti, care trimite minorii luaţi în custodie de centrele din Capitală înapoi în provincie, de unde provin majoritatea micuţilor. Odată ajunşi acolo, ei revin în ghearele aşa-zişilor părinţi.
În episodul următor vom afla cum trăieşte prima generaţie de oameni ai străzii, ajunsă acum în ghetouri. Cei pe care i-am întâlnit au acum principii. Nu acceptă să li se spună boschetari, aurolaci sau cerşetori. Se consideră doar blestemaţi.
Îi vezi în intersecţii, mişunând printre maşini, cu mâna întinsă. Au faţa murdară, hainele înnegrite şi poartă după ei ba un biberon gol, ba un carton pe care scrie "muritori de foame". Îi vezi prin metrouri, însoţiţi de tineri dubioşi, servind unora poveşti despre familii numeroase, părinţi morţi şi bani puţini. Au până-n 10 ani şi câştigă din cerşit un sfert de salariu minim pe zi. Iar părinţii lor, vii şi nevătămaţi, îi veghează de pe margine. Deşi au atribuţii legale atât pentru amenzi, cât şi pentru dosare penale, poliţiştii preferă prima variantă, în loc să se ocupe de destructurarea reţelelor de cerşetori.
Şase copii
între trei şi şapte ani şi unul de 10 ani au cerşit de zor, până spre sfârşitul săptămânii trecute, în intersecţia de la Plaza România. O fetiţă cu cârlionţii cam la nivelul farurilor maşinilor îşi făcea de treabă cu o cârpă plină de praf, cerând cu voce suavă "1.000 de lei". Alţi princhindei vânau geamurile deschise şi repetau milogeala. Vizavi de staţia tramvaiului 41, pe o bancă, la soare, stăteau "paznicii" (foto jos). Cinci rromi, un bărbat şi patru femei, îi monitorizau atent pe cei mici. Din când în când, femeile porneau în patrulare. Băteau "zebrele" de zeci de ori, asigurându-se că totul este în ordine. Mulţumite, mai serveau câte o cafea. Copiii, lihniţi şi obosiţi, nu primeau nimic. Dacă se simţeau luate în vizor, „supraveghetoarele" suiau copiii în tramvaie şi "curăţau" zona. Procedura s-a repetat şi la sosirea poliţiştilor, doi la număr. "De fiecare dată se întâmplă aşa. Acum ne chinuim să-i convingem pe agenţi să vină îmbrăcaţi în civil", a spus unul dintre cei trei asistenţi sociali ajunşi la Plaza. Totuşi, aceştia au reuşit să "pescuiască" un copil care rămăsese în urmă, pierdut prin fumul camioanelor. Luată cu frumosul, fetiţa a îngânat ceva despre maică-sa, Argentina, şi a recunoscut cu inocenţă că cerşea. Apoi a fost urcată în maşina de poliţie şi dusă la Secţia 22, pentru amprente.
„Şi ce dacă-i pun să cerşească?!"
După două zile, poliţiştii au revenit cu trei echipaje. N-au renunţat la uniforme, însă au reuşit să-i prindă pe cei cinci adulţi. De copii s-au ocupat asistenţii sociali. Târâţi cu forţa la Secţia 22, rromii au făcut un scandal monstru, începând cu rugăminţi fierbinţi şi promisiuni şi sfârşind cu ameninţări. "Vă dăm sub semnătură că, dacă ne mai prinde pe stradă cu ăştia mici, să ni-i ia şi pe noi să ne trimită la puşcărie. Dacă nu se poate altfel, mă duc şi dau în cap şi gata", a încercat să-i înduplece pe poliţişti unul dintre ţigani. "Sunt copiii mei, eu i-am făcut şi îi cresc cum vreau eu. Ce dacă merg la cerşit? Ne luăm de mâncare, că nu dăm în cap şi nu furăm. N-am cu ce să-i cresc. De ce să-i dau de lângă mine? Eu nu pot să muncesc. Nu ştiu carte şi sunt bolnavă", a recitat o femeie, plângând cu lacrimi de crocodil. Apoi, ca să fie şi mai credibilă, a imitat perfect un leşin, iar celelalte ţigănci s-au adunat în jurul ei să o stropească cu apă şi să-i dea calmante şi o ţigară. "Pe mine de ce m-aţi adus? Asta nu e fata mea, e a lu’ cumnatu-miu, care e plecat în Italia. Eu nu o pun să se ducă. Ea vrea singură şi se ţine după mine. Nici nu ştiu cum o cheamă", s-a revoltat Argentina, femeia a cărei fetiţă fusese prinsă în urmă cu două zile la cerşit. Apoi redată familiei. Nicolae Gorunescu, angajat al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 6, spune că una dintre femei şi copilul ei au mai trecut o dată pe la poliţie, în 2006, dar s-au întors fără probleme la "serviciu".
Copil fără certificat de naştere, mamă fără buletin
În procesul-verbal, poliţiştii au scris clar: "Minorii au fost determinaţi să cerşească de către cei cinci adulţi". Însă stabilirea identităţii vinovaţilor a însemnat un alt circ. Poliţiştii i-au legitimat pe Ion Gheorghe şi Radu Octavian, iar una dintre femei a declarat că o cheamă Doşan. Două dintre pirande nici nu au buletin. Rromii sunt domiciliaţi în Buzău şi Prahova, însă au susţinut că stau în localitatea Moziceni, din judeţul Argeş. Cât despre copii, patru poartă numele de familie Radu, iar doi nu au certificate de naştere. Unul dintre micuţii fără identitate este fiul unei femei fără buletin. Ion Gheorghe a afirmat că unul dintre copii este al său, dar pe certificatul de naştere al minorului nu este trecut numele tatălui. "Pe copii i-am internat în Centrul de Plasament de Urgenţă. Se vede c-au fost crescuţi într-o stare de sălbăticie. Când am vrut să-i culcăm, s-au băgat sub pat", a spus Nicolae Gorunescu, menţionând că toţi micuţii au admis că cerşeau. După toate acestea, rromii au fost doar amendaţi. Dar nu s-au potolit. Deposedaţi de "obiectul muncii", ei au trecut în mai multe rânduri pe la sediul DGASPC din sectorul 6 şi au protestat în stilul
specific. "Erau vreo 10 persoane şi ne-au ameninţat că-şi dau foc şi că ne rup gâtul dacă nu le dăm copiii. A trebuit să chemăm jandarmii ca să-i liniştim", a povestit Nicolae Gorunescu. Tot el a mai zis că rromii, care mai au doi-trei copii declaraţi, şi-au încropit nişte cocioabe pe undeva pe lângă CET Vest.
Poliţia se face că munceşte
Convocaţi întotdeauna de reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului, oamenii legii descind, constată, avertizează şi, mai rar, amendează. Când nu fug, adulţii vinovaţi se aleg cu o sancţiune între 1 şi 5 milioane de lei vechi, pe care nu o plătesc niciodată. Copiii mai ajung, din când în când, prin centrele de plasament. Oricum, cei care se folosesc de micuţi izbutesc în permanenţă să găsească alţi copii. Deşi aceşti indivizi pot fi condamnaţi la închisoare între unu şi cinci ani, poliţiştii nu se ostenesc să le întocmească dosare penale. Tot mecanismul este "uns" de deciziile Tribunalului Bucureşti, care trimite minorii luaţi în custodie de centrele din Capitală înapoi în provincie, de unde provin majoritatea micuţilor. Odată ajunşi acolo, ei revin în ghearele aşa-zişilor părinţi.
În episodul următor vom afla cum trăieşte prima generaţie de oameni ai străzii, ajunsă acum în ghetouri. Cei pe care i-am întâlnit au acum principii. Nu acceptă să li se spună boschetari, aurolaci sau cerşetori. Se consideră doar blestemaţi.
Atentie soferi! Avocatii si medicii cred ca puteti refuza recoltarea probelor biologice
Codul rutier incalca drepturile omului
Una dintre prevederile Codului rutier se bate cap in cap cu o lege organica aflata in vigoare din 2003, care la råndul ei deriva din declaratia drepturilor omului
Folosind aceasta chichita legislativa, soferii prinsi bauti la volan vor putea refuza prelevarea probelor de sånge, desi Codul spune ca acest gest intra sub incidenta legii penale
Ca sa previna o situatie penibila, cei care au redactat Codul rutier au precizat ca, o data cu aparitia lui, se abroga orice alta lege care il contrazice
Legea privind drepturile pacientului a ramas insa in vigoare si stipuleaza expres ca orice pacient are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asupra sa. Recoltarea de probe biologice se incadreaza perfect in aceasta categorie
Comisarul-sef Dumitru Jianu, de la Politia Rutiera, sustine insa ca soferul prins baut la volan nu poate fi pacient, atåta vreme cåt este contravenient
In cazul in care cele doua legi nu se vor armoniza in vreun fel, Curtea Constitutionala va trebui sa decida anularea uneia dintre ele, pentru a se evita un scandal intre soferi si politie.
Recoltarea probelor de sange de la un sofer baut la volan pe care politia l-a surprins in trafic este posibila doar cu acordul primului. In schimb, daca soferul refuza i se va intocmi dosar penal. Aceasta prevedere din Codul rutier incalca insa o lege organica aflata in vigoare, care la randul ei a fost inspirata din normele internationale privind drepturile omului. Pentru ca nu toti conducatorii auto au auzit de legea privind drepturile pacientului (Legea 46/2003), zeci de dosare ale soferilor „penali“ ajung anual in instanta.
Avocatul Mariana Stefan de la Baroul Bucuresti a fost prima care a semnalat respectiva contradictie legislativa. „Codul rutier, document ce are putere de lege, incrimineaza penal o fapta savarsita, iar o alta lege stipuleaza ca ai dreptul sa savarsesti acea fapta“, este de parere avocata Stefan. Cu alte cuvinte
, Legea drepturilor pacientului spune ca orice persoana sanatoasa
sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate
are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asupra sa. Chiar si in cazul recoltarii, pastrarii sau folosirii produselor biologice prelevate din corpul sau, pacientul este singurul care poate lua o decizie. Prevederile actualului Cod rutier, la fel cum erau si cele ale vechiului Cod, obliga practic soferul surprins la volan sub influenta bauturilor alcoolice sa accepte recoltarea de probe de sange. Refuzul echivaleaza in Legea rutiera cu intocmirea unui dosar penal.
„Mai trebuie stiut ca in aprilie 2006 au intrat in vigoare Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabiliri intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie. Potrivit articolului 5 din Norme, prelevarea probelor biologice se face numai pe baza documentelor de identitate: Carte de Identitate, Pasaport sau Permis de Conducere, in conformitate cu drepturile pacientului. Iata ca aici se face referire expresa la drepturile de care vorbeam“, mai sustine avocata Mariana Stefan.
«Soferul baut nu este pacient»
De partea cealalta, reprezentantii Politiei Rutiere nu sunt deloc de acord cu cele stipulate de Legea drepturilor pacientului. Comisarul-sef Dumitru Jianu, seful Directiei Politiei Rutiere, a declarat pentru „Gardianul“ ca: „nu poate fi vorba de a-l considera pe soferul depistat ca a consumat bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan si care refuza recoltarea de probe biologice in vederea stabilirii exacte a alcoolemiei drept un pacient. Acesta a savarsit o contraventie, iar testarea care i se face la IML va demonstra doar daca fapta sa nu este cumva si o infractiune. Uneori, prelevarea de probe biologice poate fi si in avantajul celui testat“.
Medicii sustin teza avocatilor
Controversa provocata de cele doua legi aflate in vigoare care se bat cap in cap a fost discutata si de cei de la Ministerul Sanatatii. Doctorul Vasile Astarastoaie, presedinte al Comisiei de Bioetica din cadrul ministerului, este de parere ca orice individ care urmeaza sa beneficieze de servicii medicale intra in categoria pacientilor. „Prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate. Or, prelevarea de probe de sange este clar pentru toata lumea ca nu poate fi incadrata decat in categoria de mai sus. Atunci cand soferii sunt adusi la IML pentru testare, principala noastra grija este sa smulgem de la ei o semnatura prin care sa accepte analiza. Sau macar sa semneze ca refuza acest lucru“, ne-a spus profesorul Astarastoaie.
Una dintre prevederile Codului rutier se bate cap in cap cu o lege organica aflata in vigoare din 2003, care la råndul ei deriva din declaratia drepturilor omului
Folosind aceasta chichita legislativa, soferii prinsi bauti la volan vor putea refuza prelevarea probelor de sånge, desi Codul spune ca acest gest intra sub incidenta legii penale
Ca sa previna o situatie penibila, cei care au redactat Codul rutier au precizat ca, o data cu aparitia lui, se abroga orice alta lege care il contrazice
Legea privind drepturile pacientului a ramas insa in vigoare si stipuleaza expres ca orice pacient are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asupra sa. Recoltarea de probe biologice se incadreaza perfect in aceasta categorie
Comisarul-sef Dumitru Jianu, de la Politia Rutiera, sustine insa ca soferul prins baut la volan nu poate fi pacient, atåta vreme cåt este contravenient
In cazul in care cele doua legi nu se vor armoniza in vreun fel, Curtea Constitutionala va trebui sa decida anularea uneia dintre ele, pentru a se evita un scandal intre soferi si politie.
Recoltarea probelor de sange de la un sofer baut la volan pe care politia l-a surprins in trafic este posibila doar cu acordul primului. In schimb, daca soferul refuza i se va intocmi dosar penal. Aceasta prevedere din Codul rutier incalca insa o lege organica aflata in vigoare, care la randul ei a fost inspirata din normele internationale privind drepturile omului. Pentru ca nu toti conducatorii auto au auzit de legea privind drepturile pacientului (Legea 46/2003), zeci de dosare ale soferilor „penali“ ajung anual in instanta.
Avocatul Mariana Stefan de la Baroul Bucuresti a fost prima care a semnalat respectiva contradictie legislativa. „Codul rutier, document ce are putere de lege, incrimineaza penal o fapta savarsita, iar o alta lege stipuleaza ca ai dreptul sa savarsesti acea fapta“, este de parere avocata Stefan. Cu alte cuvinte
, Legea drepturilor pacientului spune ca orice persoana sanatoasa
sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate
are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asupra sa. Chiar si in cazul recoltarii, pastrarii sau folosirii produselor biologice prelevate din corpul sau, pacientul este singurul care poate lua o decizie. Prevederile actualului Cod rutier, la fel cum erau si cele ale vechiului Cod, obliga practic soferul surprins la volan sub influenta bauturilor alcoolice sa accepte recoltarea de probe de sange. Refuzul echivaleaza in Legea rutiera cu intocmirea unui dosar penal.
„Mai trebuie stiut ca in aprilie 2006 au intrat in vigoare Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabiliri intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie. Potrivit articolului 5 din Norme, prelevarea probelor biologice se face numai pe baza documentelor de identitate: Carte de Identitate, Pasaport sau Permis de Conducere, in conformitate cu drepturile pacientului. Iata ca aici se face referire expresa la drepturile de care vorbeam“, mai sustine avocata Mariana Stefan.
«Soferul baut nu este pacient»
De partea cealalta, reprezentantii Politiei Rutiere nu sunt deloc de acord cu cele stipulate de Legea drepturilor pacientului. Comisarul-sef Dumitru Jianu, seful Directiei Politiei Rutiere, a declarat pentru „Gardianul“ ca: „nu poate fi vorba de a-l considera pe soferul depistat ca a consumat bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan si care refuza recoltarea de probe biologice in vederea stabilirii exacte a alcoolemiei drept un pacient. Acesta a savarsit o contraventie, iar testarea care i se face la IML va demonstra doar daca fapta sa nu este cumva si o infractiune. Uneori, prelevarea de probe biologice poate fi si in avantajul celui testat“.
Medicii sustin teza avocatilor
Controversa provocata de cele doua legi aflate in vigoare care se bat cap in cap a fost discutata si de cei de la Ministerul Sanatatii. Doctorul Vasile Astarastoaie, presedinte al Comisiei de Bioetica din cadrul ministerului, este de parere ca orice individ care urmeaza sa beneficieze de servicii medicale intra in categoria pacientilor. „Prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate. Or, prelevarea de probe de sange este clar pentru toata lumea ca nu poate fi incadrata decat in categoria de mai sus. Atunci cand soferii sunt adusi la IML pentru testare, principala noastra grija este sa smulgem de la ei o semnatura prin care sa accepte analiza. Sau macar sa semneze ca refuza acest lucru“, ne-a spus profesorul Astarastoaie.
Pericolele fripturii cu antibiotice
Pneumonia si salmonella - cateva boli care risca sa nu mai raspunda la tratamente
din cauza antibioticelor folosite in hrana animalelor.
Antibioticele din furaje ajuta animalele sa se ingrase, insa noua ne cresc rezistenta la acestea. Astfel, este posibil ca organismul nostru sa nu mai reactioneze la antibioticele prescrise pentru tratarea unor infectii grave.
„Practic, orice microb poate deveni rezistent la antibiotice (stafilococ, pneumococ etc.) din cauza folosirii in agricultura a furajelor cu antibiotice”, este de parere directorul Institutului de Cercetari Alimentare
, profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Dovezile, greu de obtinut
Antibioticele din furajele animalelor (porci, vitei, pui etc.) sunt folosite pentru a preveni imbolnavirea acestora, mai ales a celor tinere. Reziduurile de antibiotice pot fi prezente atat in carne, cat si in oua si lapte.
Una dintre bolile care pun probleme la oameni, in cazul cresterii rezistentei la antibiotice, este pneumonia. „In Spania si Ungaria s-a observat ca pneumococul a devenit rezistent la anumite antibiotice. Asta dupa ce populatia a dezvoltat rezistenta la antibiotice din cauza administrarii eronate”, spune doctorul Florin Mihaltan. El adauga faptul ca aceasta crestere a rezistentei poate fi cauzata si de alimentele pe care le consumam.
„Vom ajunge intr-un cerc vicios. Pentru a ne trata de anumite boli, vom lua antibiotice mai puternice, mai scumpe, care vor creste si mai mult rezistenta”, completeaza medicul
infectionist Simin Forescu. Doctorul mai spune ca nu este posibil sa stabilesti pe cazuri individuale daca cresterea rezistentei la un antibiotic este cauzata de consumul de carne, ci prin studii asupra populatiei.
Acestea presupun insa o desfasurare foarte mare de forte. „Cei monitorizati trebuie sa dovedeasca ce cantitate de carne au mancat in ultimul timp
, ce fel de carne etc.”, sustine Radu Dorel Lucian, directorul Institutului „Cantacuzino”.
Solutia: probiotice fara efecte adverse la om
Pentru a elimina riscul pe care furajele cu antibiotice il prezinta pentru oameni, expertii spun ca antibioticele ar trebui inlocuite cu probiotice, un soi de culturi din iaurt, care nu provoaca efecte adverse la om, folosite in toate tarile din UE. O alta solutie este si impunerea unei metode de control a nivelului de antibiotic din carnea animalelor. „Asa cum medicamentele
sunt cautate de impuritati, carnea trebuie cautata astfel incat la momentul in care ajunge la consumator sa nu contina respectivul antibiotic”, afirma profesorul de farmacologie Ioan Fulga, de la UMF „Carol Davila” Bucuresti.
La semnalul tras de „Evenimentul zilei”, incepand de ieri, de pe site-ul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar au disparut toate prospectele si autorizatiile emise pentru aditivii furajeri antibiotice. Accesand sectiunea „Nomenclator produse de uz veterinar” de pe site-ul www.icbmv.ro, mesajul afisat ieri era: „Ne pare rau, dar pentru moment aceasta sectiune nu este disponibila pentru public”. Cu doar o zi inainte, pe site se regaseau 30 de „E-uri” pentru furaje interzise in UE, dar permise in Romania.
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara trebuie sa retraga insa efectiv si autorizatiile emise pentru importul antibioticelor ca aditivi. Lucru si mai grav, lipsa obligativitatii examenelor de laborator pentru depistarea reziduurilor trebuie rezolvata de aceeasi institutie, care s-a limitat doar la a armoniza legislatia romaneasca cu cea europeana, fara a o mai pune si in practica.
Pentru a „trata” haosul din sistem, Ministerul Agriculturii se gandeste sa reinfiinteze o directie specializata pentru industria alimentara, care sa faciliteze comunicarea intre producatori, consumatori si Autoritatea Veterinara.
Crescatorii de pasari neaga
„Habar nu avem daca folosim sau nu carne provenind de la animale ingrasate astfel. Si nu am cum sa opresc productia pentru verificari. Nici macar analizele de laborator nu sunt infailibile. UE interzice utilizarea antibioticelor ca aditivi, pentru ca germenii care ataca organismul uman devin rezistenti la tratamente”, spune Sorin Minea, presedintele asociatiei procesatorilor din industria carnii, ARC.
Pe de alta parte, reprezentantii crescatorilor de pasari sustin ca furajele destinate puilor si gainilor nu contin antibiotice.
„In general, crescatorii de pasari nu mai folosesc furaje cu aditivi pe baza de antibiotice. Mai de mult s-au folosit ca potentatori de crestere. Dar acum folosim aditivi pe baza de probiotice, prebiotice si simbiotice. Tot ceea ce cumparam noi in materie de furaje este in concordanta cu legislatia romaneasca”, spune Ilie Van, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari din Romania.
din cauza antibioticelor folosite in hrana animalelor.
Antibioticele din furaje ajuta animalele sa se ingrase, insa noua ne cresc rezistenta la acestea. Astfel, este posibil ca organismul nostru sa nu mai reactioneze la antibioticele prescrise pentru tratarea unor infectii grave.
„Practic, orice microb poate deveni rezistent la antibiotice (stafilococ, pneumococ etc.) din cauza folosirii in agricultura a furajelor cu antibiotice”, este de parere directorul Institutului de Cercetari Alimentare
, profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Dovezile, greu de obtinut
Antibioticele din furajele animalelor (porci, vitei, pui etc.) sunt folosite pentru a preveni imbolnavirea acestora, mai ales a celor tinere. Reziduurile de antibiotice pot fi prezente atat in carne, cat si in oua si lapte.
Una dintre bolile care pun probleme la oameni, in cazul cresterii rezistentei la antibiotice, este pneumonia. „In Spania si Ungaria s-a observat ca pneumococul a devenit rezistent la anumite antibiotice. Asta dupa ce populatia a dezvoltat rezistenta la antibiotice din cauza administrarii eronate”, spune doctorul Florin Mihaltan. El adauga faptul ca aceasta crestere a rezistentei poate fi cauzata si de alimentele pe care le consumam.
„Vom ajunge intr-un cerc vicios. Pentru a ne trata de anumite boli, vom lua antibiotice mai puternice, mai scumpe, care vor creste si mai mult rezistenta”, completeaza medicul
infectionist Simin Forescu. Doctorul mai spune ca nu este posibil sa stabilesti pe cazuri individuale daca cresterea rezistentei la un antibiotic este cauzata de consumul de carne, ci prin studii asupra populatiei.
Acestea presupun insa o desfasurare foarte mare de forte. „Cei monitorizati trebuie sa dovedeasca ce cantitate de carne au mancat in ultimul timp
, ce fel de carne etc.”, sustine Radu Dorel Lucian, directorul Institutului „Cantacuzino”.
Solutia: probiotice fara efecte adverse la om
Pentru a elimina riscul pe care furajele cu antibiotice il prezinta pentru oameni, expertii spun ca antibioticele ar trebui inlocuite cu probiotice, un soi de culturi din iaurt, care nu provoaca efecte adverse la om, folosite in toate tarile din UE. O alta solutie este si impunerea unei metode de control a nivelului de antibiotic din carnea animalelor. „Asa cum medicamentele
sunt cautate de impuritati, carnea trebuie cautata astfel incat la momentul in care ajunge la consumator sa nu contina respectivul antibiotic”, afirma profesorul de farmacologie Ioan Fulga, de la UMF „Carol Davila” Bucuresti.
La semnalul tras de „Evenimentul zilei”, incepand de ieri, de pe site-ul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar au disparut toate prospectele si autorizatiile emise pentru aditivii furajeri antibiotice. Accesand sectiunea „Nomenclator produse de uz veterinar” de pe site-ul www.icbmv.ro, mesajul afisat ieri era: „Ne pare rau, dar pentru moment aceasta sectiune nu este disponibila pentru public”. Cu doar o zi inainte, pe site se regaseau 30 de „E-uri” pentru furaje interzise in UE, dar permise in Romania.
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara trebuie sa retraga insa efectiv si autorizatiile emise pentru importul antibioticelor ca aditivi. Lucru si mai grav, lipsa obligativitatii examenelor de laborator pentru depistarea reziduurilor trebuie rezolvata de aceeasi institutie, care s-a limitat doar la a armoniza legislatia romaneasca cu cea europeana, fara a o mai pune si in practica.
Pentru a „trata” haosul din sistem, Ministerul Agriculturii se gandeste sa reinfiinteze o directie specializata pentru industria alimentara, care sa faciliteze comunicarea intre producatori, consumatori si Autoritatea Veterinara.
Crescatorii de pasari neaga
„Habar nu avem daca folosim sau nu carne provenind de la animale ingrasate astfel. Si nu am cum sa opresc productia pentru verificari. Nici macar analizele de laborator nu sunt infailibile. UE interzice utilizarea antibioticelor ca aditivi, pentru ca germenii care ataca organismul uman devin rezistenti la tratamente”, spune Sorin Minea, presedintele asociatiei procesatorilor din industria carnii, ARC.
Pe de alta parte, reprezentantii crescatorilor de pasari sustin ca furajele destinate puilor si gainilor nu contin antibiotice.
„In general, crescatorii de pasari nu mai folosesc furaje cu aditivi pe baza de antibiotice. Mai de mult s-au folosit ca potentatori de crestere. Dar acum folosim aditivi pe baza de probiotice, prebiotice si simbiotice. Tot ceea ce cumparam noi in materie de furaje este in concordanta cu legislatia romaneasca”, spune Ilie Van, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari din Romania.
Tariceanu si-a scos sotia la party latino
Pana acum eram obisnuiti sa-l vedem pe presedintele Traian Basescu scotandu-si sotia pe la diverse restaurante, pentru o cina romantica in doi. Mai nou, si premierul Tariceanu face gesturi asemanatoare - e drept, distractiile alese sunt mai pe gustul tinerei sale sotii.
Vineri seara, Calin Popescu Tariceanu si sotia sa, Ioana, s-au prezentat la Carnavalul Latino (organizat in Club Paradiso), eveniment care se vrea fratele bucurestean mai mic al celebrului carnaval de la Rio.
Premierul si-a facut aparitia cu putin inainte de miezul noptii, insotit de un grup de prieteni, din care au facut parte omul de afaceri Peter Imre si sotia acestuia, Marina Melescanu.
Practic, competitia de dans care a durat tot weekendul (maratonul s-a incheiat in aceasta dimineata), a demarat odata cu sosirea premierului, care a primit cea mai buna masa din partea organizatorilor - Agentia Smart. El a aplaudat prestatia dansatorilor de samba si cha-cha care s-au duelat pentru o excursie la consacratul Carnaval de la Rio de Janeiro.
Vineri seara, Calin Popescu Tariceanu si sotia sa, Ioana, s-au prezentat la Carnavalul Latino (organizat in Club Paradiso), eveniment care se vrea fratele bucurestean mai mic al celebrului carnaval de la Rio.
Premierul si-a facut aparitia cu putin inainte de miezul noptii, insotit de un grup de prieteni, din care au facut parte omul de afaceri Peter Imre si sotia acestuia, Marina Melescanu.
Practic, competitia de dans care a durat tot weekendul (maratonul s-a incheiat in aceasta dimineata), a demarat odata cu sosirea premierului, care a primit cea mai buna masa din partea organizatorilor - Agentia Smart. El a aplaudat prestatia dansatorilor de samba si cha-cha care s-au duelat pentru o excursie la consacratul Carnaval de la Rio de Janeiro.
Keo si Andreea, separati dar impreuna
Mai amorezati ca niciodata, Keo si Andreea Balan ard de nerabdare sa petreaca impreuna Ziua indragostitilor, dupa o perioada in care muzica i-a tinut departe unul de celalalt. In ultima vreme, Keo a stat mai mult la Geneva, pentru a termina albumul pe care il va lansa in aprilie, insa de Sf. Valentin va fi la Bucuresti, unde va concerta in cadrul aceluiasi eveniment cu iubita lui. "Dupa spectacol, daca nu o sa fim prea obositi, vom merge la restaurnat sau intr-un club ca sa sarbatorim. Ma deranjeaza ca in timp
ce am fost plecat s-a zvonit ca m-as fi certat cu Andreea si chiar ca am dat-o afara din casa. Nici macar nu locuim impreuna. E adevarat ca Andreea ramane adesea la mine si eu la ea, dar inca nu simtim nevoia sa ne mutam impreuna. Pentru moment, relatia noastra este foarte frumoasa asa", ne-a marturisit Keo.
ce am fost plecat s-a zvonit ca m-as fi certat cu Andreea si chiar ca am dat-o afara din casa. Nici macar nu locuim impreuna. E adevarat ca Andreea ramane adesea la mine si eu la ea, dar inca nu simtim nevoia sa ne mutam impreuna. Pentru moment, relatia noastra este foarte frumoasa asa", ne-a marturisit Keo.
Cadouri pentru copiii "fostei"
Dupa ce iubitul ei, fotbalistul Claudiu Niculescu, a cerut custodia celor doi copii ai sai, VJ-ita MTV a inceput sa-si ia in serios rolul de viitoare mama vitrega. Dorind sa se prezinte cat mai bine pregatita pentru intalnirea cu micutii, cu atat mai mult cu cat se apropie si zilele lor de nastere, blonda si-a petrecut ziua de sambata la cumparaturi, intr-un magazin pentru copii.
Revoltat pe faptul ca fosta sa sotie, Lidia, a cerut marirea pensiei alimentare
, dinamovistul Claudiu Niculescu a contraatacat solicitand custodia copiilor sai, Alexandru Denis (8 ani) si Alexia Rebeca (4 ani). Dovada ca demersul juridic al fotbalistului nu e o gluma sta si comportamentul recent al iubitei sale, Diana Munteanu. VJ-ita MTV si-a petrecut seara de sambata intr-un magazin cu articole vestimentare pentru copii
din Mall-ul "Plaza Romania". Novice in astfel de activitati, blonda a avut nevoie de cateva ore bune pana sa aleaga hainutele potrivite.
Diana a dat insa dovada de multa rabdare, scotocind practic toate rafturile din magazin pana sa se opreasca la ceva anume. Pe alocuri, ea s-a lasat totusi sfatuita de prietena care a insotit-o si de vanzatoare.
Sesiunea de cumparaturi a vedetei MTV nu e deloc intamplatoare, aceasta si iubitul ei dorind sa se prezinte pregatiti atat pentru o eventuala decizie favorabila lor in procesul de custodie, cat si pentru zilele de nastere ale celor doi copii, care vor fi sarbatorite saptamana viitoare. Denis Alexandru e nascut la 21 februarie, in vreme ce surioara sa, Rebeca, va implini patru ani pe 25 februarie.
Potrivit materialului publicat in numarul de sambata al cotidianului "Averea", Diana Munteanu este considerata de Lidia, fosta sotie a lui Claudiu Niculescu, drept principala vinovata pentru faptul ca dinamovistul refuza sa plateasca o pensie alimentara mai mare. VJ-ita este invinuita ca ar cheltui banii jucatorului pe capriciile ei vestimentare. De cealalta parte a baricadei, Niculescu ameninta cu dezvaluiri incendiare privind trecutul Lidiei, motiv pentru care a si solicitat ca urmatoarea infatisare la Tribunal sa se desfasoare cu usile inchise.
Revoltat pe faptul ca fosta sa sotie, Lidia, a cerut marirea pensiei alimentare
, dinamovistul Claudiu Niculescu a contraatacat solicitand custodia copiilor sai, Alexandru Denis (8 ani) si Alexia Rebeca (4 ani). Dovada ca demersul juridic al fotbalistului nu e o gluma sta si comportamentul recent al iubitei sale, Diana Munteanu. VJ-ita MTV si-a petrecut seara de sambata intr-un magazin cu articole vestimentare pentru copii
din Mall-ul "Plaza Romania". Novice in astfel de activitati, blonda a avut nevoie de cateva ore bune pana sa aleaga hainutele potrivite.
Diana a dat insa dovada de multa rabdare, scotocind practic toate rafturile din magazin pana sa se opreasca la ceva anume. Pe alocuri, ea s-a lasat totusi sfatuita de prietena care a insotit-o si de vanzatoare.
Sesiunea de cumparaturi a vedetei MTV nu e deloc intamplatoare, aceasta si iubitul ei dorind sa se prezinte pregatiti atat pentru o eventuala decizie favorabila lor in procesul de custodie, cat si pentru zilele de nastere ale celor doi copii, care vor fi sarbatorite saptamana viitoare. Denis Alexandru e nascut la 21 februarie, in vreme ce surioara sa, Rebeca, va implini patru ani pe 25 februarie.
Potrivit materialului publicat in numarul de sambata al cotidianului "Averea", Diana Munteanu este considerata de Lidia, fosta sotie a lui Claudiu Niculescu, drept principala vinovata pentru faptul ca dinamovistul refuza sa plateasca o pensie alimentara mai mare. VJ-ita este invinuita ca ar cheltui banii jucatorului pe capriciile ei vestimentare. De cealalta parte a baricadei, Niculescu ameninta cu dezvaluiri incendiare privind trecutul Lidiei, motiv pentru care a si solicitat ca urmatoarea infatisare la Tribunal sa se desfasoare cu usile inchise.
Fostul sot al Andreei Marin a ajuns la Kanal
Alo, alo, in legatura cu sotul Andreei Marin va deranjam. De fapt, in legatura cu fostul sot. Nu, nu cu fostul sot al Mihaelei Radulescu, ci chiar cu fostul sot al Andreei Marin, Cristian Gheorghita, daca-l mai stiti. Ei bine, atunci cind l-a lasat Andreea Marin, parea ca televiziunea a iesit definitiv din viata
lui, abandonindu-l pentru vecie marketingului la o companie de tigari. N-o sa va vina sa credeti, dar, intre timp
, perfida cum e, viata l-a readus in priza directa cu televiziunea. Cu televiziunea Kanal D, mai exact, careia ii face, prin firma lui proprie si personala, campania
de lansare. Deci de-aia a refuzat Andreea oferta turcilor, ca sa nu-l vada prea des pe Gheorghita si sa se trezeasca ca-l trimite, din greseala, sa duca gunoiul.
lui, abandonindu-l pentru vecie marketingului la o companie de tigari. N-o sa va vina sa credeti, dar, intre timp
, perfida cum e, viata l-a readus in priza directa cu televiziunea. Cu televiziunea Kanal D, mai exact, careia ii face, prin firma lui proprie si personala, campania
de lansare. Deci de-aia a refuzat Andreea oferta turcilor, ca sa nu-l vada prea des pe Gheorghita si sa se trezeasca ca-l trimite, din greseala, sa duca gunoiul.
joi, 18 decembrie 2008
Vanzarea Oltchim, la anul
Procesul de privatizare a combinatului Oltchim nu poate fi initiat in acest an, intrucat presupune o serie de etape legislative care necesita o perioada de cateva luni, a declarat directorul general al companiei, Constantin Roibu. Ministerul Economiei va vinde 53% din actiunile Oltchim, precum si datoriile combinatului la AVAS - 95,2 milioane de dolari. "Sunt niste pasi care trebuie respectati: Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) pentru anularea majorarii de capital, care va avea loc in august, publicarea in Monitorul Oficial si cele 30 de zile pana la intrarea in vigoare a hotararilor AGA. Ajungem deja la mijlocul lunii septembrie", a afirmat Roibu. Rezolvarea disputei in instanta cu actionarii minoritari si reinscrierea AVAS in calitatea de creditor al firmei, corespunzator diminuarii capitalului Oltchim, sunt probleme care vor fi finalizate pana in noiembrie, a adaugat directorul companiei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
